Procurorul Călin Nistor, șeful interimar al DNA, despre rețelele de corupție din Justiție: „Unii magistrați s-au obișnuit cu un anumit nivel de trai”

Publicat: 26 03. 2013, 09:09
Actualizat: 29 04. 2015, 16:18

Procurorul șef interimar al DNA, Călin Nistor, povestește într-un interviu pentru gândul cum s-au creat rețelele de corupție din sistemul judiciar. Procurorul spune că unii magistrați s-au învățat „cu un anumit nivel de trai”, la care le e greu să renunțe, motiv pentru care ajung să ia mită. Călin Nistor a declarat pentru gândul că nu exclude o candidatură pentru postul de procuror-șef al DNA în cadrul procedurii organizate de Ministerul Justiției. Noul șef al DNA mai spune și că a investigat mai mult politicieni ai fostei puteri, decât pe cei din actualele partide aflate la putere.

Procurorul Călin Nistor are o vechime în magistratură de 17 ani. S-a alăturat structurii DNA în 1 ianuarie 2006, iar de atunci a instrumentat peste 45 de dosare. În 2008, a fost numit procuror-șef al DNA Pitești. Călin Nistor a mai activat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășani și Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea. De asemenea, a lucrat patru ani ca avocat.

Pe parcursul celor șapte ani în care a activat la DNA, a investigat și a trimis în judecată peste 45 de dosare de corupție. Antonie Solomon (ex-PDL), Constantin Nicolescu (PSD), Ionel Manțog (ex-PNL), Dinel Staicu sau Cornel Penescu sunt câțiva dintre politicienii și personalitățile trimise în judecată de procurorul Călin Nistor. În niciunul dintre dosarele sonore investigate de actualul șef al DNA, instanțele nu i-au achitat pe inculpați și nici nu au returnat dosarele. Procurorul Călin Nistor a fost nominalizat de procurorul general Daniel Morar drept unul dintre cei care pot conduce DNA.

Gândul: Ați fost delegat procuror șef al DNA într-o perioadă extrem de tensionată în sistemul judiciar. De ce ați acceptat această numire?

Călin Nistor: Am acceptat delegarea pentru că, din punctul meu de vedere și din punctul de vedere al altora, DNA este o structură de elită a sistemului judiciar românesc. Din punctul meu de vedere chiar cea mai importantă. Are oameni foarte buni care lucrează în structură și poți obține rezultate deosebite. În plus, a fost și o provocare pentru mine. Delegarea este doar un interimat, cum îi place presei să spună. DNA este bine structurat în sistemul judiciar. Lucrează aceiași oameni, nu s-au produs modificări importante de la terminarea mandatului domnului procuror-șef Daniel Morar, astfel că poate continua în actualul cadru legislativ destul de bine.

 

Gândul: Vă veți înscrie la concursul de la Ministerul Justiției pentru conducerea DNA? Ministerul Mona Pivniceru a anunțat că va demara concursul în următoarea perioadă.

Călin Nistor: Nu știu încă. Trebuie să văd procedura, ce criterii vor fi stabilite. O să îmi evaluez șansele și ulterior am să decid dacă voi candida sau nu. 

Gândul: Dar nu excludeți din start o candidatură?

Călin Nistor: Nu exclud din start o candidatură.

Gândul: Vă doriți să conduceți DNA-ul dincolo de interimatul actual?

Călin Nistor: Asta depinde de felul în care vor merge lucrurile în continuare. Pot să îmi fac singur o autoevaluare să văd dacă pot sau nu să conduc această structură.

Gândul: Cum vedeți procedura de la Ministerul Justiției? Cum ar trebui să fie selectat șeful DNA astfel încât să nu existe critici și suspiciuni?

Călin Nistor: Trebuie stabilite criterii clare și modalitatea de punctare a acelor criterii și să fie un proces cât mai transparent.

Gândul: Ați avea mai multă încredere dacă acestă procedură ar fi doar la CSM la secția de procurori?

Călin Nistor: Acum nu contează punctul meu de vedere. Suntem pe o lege care prevede o anumită procedură și discutăm în acești termeni. Dacă se va modifica legea privind numirea procurorului general și a procurorului șef al DNA la acel moment putem discuta. 

Gândul: Avem un CSM condus în premieră de un procuror, fapt care a creat disensiuni în sistem. Cum vedeți dumneavoastră faptul că CSM este condus de un coleg procuror?

Călin Nistor: Este o situație legală prevăzută de lege. Alegerea a rezultat în urma unui vot pe care noi, cei din sistemul judiciar, trebuie să îl respectăm. Este un mandat scurt de un an de zile.

Gândul: Credeți că procurorii sunt acum mai reprezentați pentru că CSM are ca șef un procuror?

„Toți politicenii spun că e dosar politic”

Călin Nistor: Nu îmi dau seama dacă procurorii sunt mai bine reprezentați. Atribuțiile privind procurorii sunt mai mult la secția de procurori a CSM și mai puțin la plenul consiliului. Sunt doar anumite acțiuni care sunt în plenul CSM, cum ar fi apărarea reputației, independenței procurorilor.

Gândul: Avem în CSM trei membri revocați, totul pornind de la alegerea unui procuror în fruntea consiliului. Aparent pare un război între procurori și judecători. Este real acest conflict?

Călin Nistor: Eu nu cred că există în mod real un conflict între procurori și judecători. Eu vin din teritoriu și nu am sesizat existența unor astfel de conflicte. Uneori mai apar tensiuni, dar în mod real nu e un război între procurori și judecători. Fiecare are atribuțiile prevăzute în lege după care își desfășoară activitatea.

Gândul: Credeti că tensiunile din CSM au fost alimentate politic?

Călin Nistor: Eu nu am probe să fac asemenea afirmații. Nu știu dacă sunt sau nu alimentate politic.

Gândul: Procurorii DNA au fost ținta atacurilor și acuzelor de partizanat. Este celebra frază „e dosar politic”. Dumneavoastră ați condus DNA Pitești într-o atmosferă ostilă. Cum vă protejați de această presiune venită din mediul politic?

Călin Nistor: Atacurile politicienilor vin prin mass-media. Nu o să vedeți un atac fizic direct asupra unui procuror. Colegilor mei le-am spus mereu să nu citească și să nu urmărească acele emisiuni în care se fac atacuri directe asupra procurorilor pentru că îi afectează. Mai bine nu citești ziarul, nu vezi emisiunea și nu te interesează. Ar fi o problemă dacă acuzațiile ar fi reale, cazuri de încălcare a legii, ca procuror atunci ar trebui să îți faci probleme.

Pentru politicieni, este mai util să își facă apărarea la televizor spunând că e dosar politic. E mai ușor să facă astfel de apărări decât unele pe fondul problemei, de multe ori nici nu au cum, având în vedere probatoriul administrat. Așa, toți politicienii spun că e dosar politic.

Gândul: Cum veți reacționa dacă lideri ai partidelor vă vor acuza de partizanat politic?

Călin Nistor: 100% din aceste acuzații nu sunt reale. Sigur că nu o să răspunzi la toate trăznăile pe care le spun unii și alții la televizor. Altfel intervenim prin comunicate, drepturi la replică, dar numai când va fi cazul.

Gândul: Ați anchetat dosare cu politicieni. Ați fost amenințat sau ați simțit presiuni? Ați primit telefoane de la politicieni?

Călin Nistor: Niciodată nu am primit telefoane de la politicieni pentru a opri vreo anchetă. Singurele reacții au fost prin intermediul mass-media.

„Este o dorință eternă a politicienilor de a deține controlul asupra Ministerului Public”

Gândul: La Pitești comunitatea nu e extrem de extinsă, probabil v-ați întâlnit cu cei pe care îi anchetați pe stradă sau la evenimente.

Călin Nistor: De obicei, am evitat să mă duc la evenimente unde știu că sunt șanse să mă întâlnesc cu cei pe care îi anchetez. Sigur că te mai poți întâlni cu ei și întâmplător. Ne salutăm, dar nu prea interacționăm. Singura interacțiune este în biroul procurorului și strict pe dosar.

Gândul: Cu un CSM divizat cum vor mai fi protejați procurorii de imixtiunea politicului?

Călin Nistor: Eu sper ca CSM să-și îndeplinească scopul pentru care a fost creat, acela de garant al independenței Justiției. Depinde numai de membrii CSM să facă acest lucru.

Gândul: Credeți că revocările de până acum vor rezolva ceva?

Călin Nistor: Nu vreau să mă pronunț pe acele revocări. După mine, cred că legea este prost făcută legat de posibilitatea revocării unui membru CSM fără motive întemeiate care să fie analizate de plen. Dar așa este legea.

Gândul: USL a anunțat că își dorește ca Parchetul General și DNA implicit să fie supuse controlului parlamentar. Cum vedeți astfel de inițiative?

Călin Nistor: Eu vreau ca sistemul judiciar să rămână în actualul cadru legal, care este suficient pentru a apăra independența magistraților. Este o dorință eternă a politicienilor de a deține controlul asupra Ministerului Public.

Gândul: Vedeți în viitor procurorii mergând în Parlament și dând seama acolo?

Călin Nistor: Nu. Nu se poate întâmpla asta. Procurorii trebuie să dea seamă doar în fața CSM în cadrul acțiunilor disciplinare promovate. Procurorii sunt subordonați ierarhic pe acuala lege, actele pot fi infirmate de procurorul superior, dar numai motivat.

Gândul: Predecesorul dumneavoastră, domnul Morar, a preluat DNA-ul ca o structură relativ inactivă și l-a transformat în cea mai laudată instituție de către Comisia Europeană. Cum vedeți evoluția DNA în următoarea perioadă?

Călin Nistor: DNA trebuie să-și continue activitatea pe care a derulat-o în ultimii ani. Dacă nu se produc mutații deosebite în sens legislativ, reașezarea acestei instituții printr-un alt cadru legal, eu cred că poate perfoma în condițiile în care echipa de conducere va fi bună și se menține actuala echipă de procurori din cadrul structurii.

Gândul: Ce fel de mutații să apară, adică restrângerea de competențe?

Călin Nistor: Eu cred că unele competențe ale DNA ar trebui restrânse. Din punctul meu de vedere, infracțiunile de evaziune fiscală, de înșelăciune care nu au legătură cu o infracțiune de corupție, nu ar trebui să rămână în competența noastră. Competența mult mărită grevează mult activitatea procurorilor. De aceea rămân și multe dosare nesoluționate. Un procuror DNA poate să aibă între 50 și 150 de dosare pe an, cam așa aveam noi la Pitești. E clar că un procuror nu poate soluționa un număr atât de mare de dosare într-un termen rezonabil. Multe din dosare nici nu se concretizează prin trimiteri în judecată.

Sunt și multe sesizări aiuritoare care nu au legătură cu munca noastră. Dar ca procuror trebuie să faci un minim de verificări și asta ocupă timp. Parchetele își tot declină competența spre DNA, astfel că procurorul va face o prioritizare astfel că celeritatea va suferi. Dosarele de evaziune sunt dosare mari în sensul volumului de acte ridicate care trebuie examinate de procurori și de specialiști, e clar că se soluționează într-un ritm mai lent față de alte cauze.

Schema de personal a DNA este extrem de redusă. Suntem 84 de procurori operativi; dacă cineva își inchipuie că 84 de procurori operativi pot rezolva toate cauzele de corupție la nivel înalt din România și să mai facă și dosare de evaziune se înșală. La un moment dat stocul va deveni foarte mare.

Gândul: Credeți că trebuie suplimentat numărul de procurori DNA?

Călin Nistor: Ar trebui suplimentat, dar apare o problemă: niciodată schema de procurori nu a fost completă. Si acuma cred că este ocupată undeva la 84%. Procurorii nu mai vin să lucreze la DNA pentru că e un volum mare de muncă, e o presiune care se exercită prin mass-media în plus nici diferența salarială nu este foarte mare pentru ca structura să fie atractivă. Astfel că preferă să lucreze la un parchet unde volumul de dosare e mai mic și presiunea e mai mică.

Gândul: Cum ați convinge un procuror tânăr să intre în DNA de vreme ce în afară de muncă multă alte beneficii nu prea sunt?

Călin Nistor: Ca procuror dacă vrei să te realizezi profesional și să faci cauze complexe DNA-ul este structura în care trebuie să activezi. DNA-ul este și o provocare, aici folosești orice mijloc de probatoriu permis de lege. Nu ai o muncă de rutină. Mereu pregătirea profesională este pusă la incercare, sunt cauze care te solicita mai mult.

Gândul: Ce puncte slabe vedeți dvs in activitatea DNA?

Călin Nistor: O vulnerabilitate ar fi și faptul că schema de procurori nu este ocupată total. Sunt doar 84 de procurori operativi. Lumea are impresia greșită că DNA-ul ar avea câteva sute de procurori. Toate aceste dosare sunt făcute de acești 84 de procurori.

Gândul: După cum ați văzut, parlamentarii au încercat să-și blindeze imunitatea, în plus au fost mai multe cazuri în care Parlamentul a refuzat cererile DNA de încuviințare a arestării sau, în cazul miniștrilor parlamentari, de încuviințare a urmăririi penale. Până la urma cum veți gestiona aceste situații?

Călin Nistor: Octavian Paler spune că politica nu are principii, ci are numai interese. Mulți se pun în situația persoanelor cercetate, dar nu se pun în situația unei victime sau a unei părți vătămate. Când apar situații în care Parlamentul nu dă un aviz pentru percheziționare, arestare, nu este nici o problemă, dosarele se trimit în judecată cu aceste persoane în stare de libertate. Desigur, dacă sunt probe de trimitere în judecată. Apare o problemă la miniștri – parlamentari când se cere urmărirea penală, iar Parlamentul refuză. Într-o astfel de situație nu prea ai ce să faci. Putem trimite în judecată persoanele implicate alaturi de acestea, iar ulterior când se va modifica structura Parlamentului se poate încerca o nouă ridicare a imunității. Dacă așa doresc dumnealor să facem Justiție, așa o facem, dar nu trebuie să fie așa.

Gândul: În opinia dumneavoastră, ce trebuie să prevadă noua Constitutie în privința imunității parlamentare?

Călin Nistor: Cred că imunitatea ar trebui să se rezume doar la reținere și arestare preventivă. În rest, nu ar trebui să existe imunitate pentru percheziție și nici pentru miniștri-parlamentari. Avizul ar trebui dat in 24 de ore de la solicitare, dar de Comisia juridică a camerei respective.

Gândul: De ce au nevoie parlamentarii de imunitate, chiar și pentru reținere sau arestare?

Călin Nistor: Imunitatea este prevăzută și în alte state europene, dar acolo avizele se dau mult mai ușor pentru că este responsabilitatea organului judiciar să se pronunțe pe vinovăția sau nevinovăția unei persoane, procurorul trimite în judecată, iar judecătorul decide dacă este sau nu vinovat inculpatul. Imunitatea a fost instituția pentru a feri demnitarii de anumite excese ale autorităților. Eu cred că în actuala societate nu mai putem vorbi de abuzuri. Toată lumea vorbește de abuzuri ale procurorilor, dar nu s-a demonstrat niciodată vreun abuz. Eu nu cunosc cazuri de abuzuri ale procurorilor.

Ca procuror nu ai de ce să faci abuzuri pentru că nu beneficiezi de nici o imunitate. Mâine poimâine răspunzi ca procuror dacă încalci legea.

„Am trimis în judecată mai mulți politicieni din partea fostei puteri”

Gândul: Au fost acuzații la adresa dumneavoastră că au fost depuse plângeri penale împotriva dumneavoastră. Ce s-a întâmplat mai exact?

Călin Nistor: Există o modă de a face plângeri procurorului care anchetează. Unele plângeri sunt făcute de părți pentru a șicana procurorul, pentru a-l determina să o lase mai moale. E o tactică pentru că dacă intri în acest circ, cel anchetat poate cere la un moment dat recuzarea ta. Eu nu am reacționat la astfel de plângeri. Plângerile formulate împotriva mea nu aveau corespondent în realitate. Unele nici nu aveau legătură cu mine, dar eram mentionat si eu prin sesizare. Eu nu știu nici un procuror care să fi făcut dosare mari și să nu fi avut plângeri de acest gen. Alte persoane caută publicitatea spunând ca au facut astfel de sesizari procurorului.

Este o carență a sistemului judiciar, pentru că astfel de plângeri fără temei ar trebui sancționate. Există în Codul Penal denunțarea calomnioasă, dar trimiterile în judecată pe astfel de infracțiuni sunt o dată la zece ani.

Gândul: Ați fost acuzat că ați anchetat dosarul fostului ministru Paul Păcuraru care a fost achitat în final.

Călin Nistor: Acest dosar l-am avut într-o fază inițială de la sesizare și până la începerea urmăririi penale. Eu nu am început urmărirea penală și nu am dispus trimiterea în judecată. Trimiterea în judecată a fost făcută de un alt coleg.

La momentul trimiterii în judecată eu eram de un an de zile la Pitești. Nu văd de ce sunt eu acuzat de această situație. Acel dosar a fost o speță nouă pentru practica judiciară. Nu cred că i se poate imputa procurorului acea achitare.

De altfel, s-a și stabilit că achitarea în dosarul lui Păcuraru nu i se poate imputa procurorului care a dispus trimiterea în judecată. Soluțiile de achitare sunt analizate la DNA și în acest caz s-a constatat că nu i se poate reproșa nimic procurorului de caz.

Gândul: Unele voci, în special din politică, spun că ați anchetat dosare mai ales cu politicieni din PSD. Cum le răspundeți?

Călin Nistor: Ar trebui să vadă dosarele pe care le-am făcut. Dacă vorbim concret, am trimis în judecată mai mulți politicieni din partea fostei puteri, decât cei care fac parte din actuala putere. Asta pot să arăt concret, nu pe povești.
Despre rețelele de corupție din Justiție: E tentația sumelor mari de bani, dar trebuie știut că în sistemul judiciar salarizarea este destul de bună.

Gândul: Apropo de avocați, i-am văzut în mai multe dosare ale DNA-ului de corupție, și în cel recent de la Tribunal. Din ce ați perceput dumneavoastră, cum s-au creat rețelele astea? Pentru că vedem că pe de-o parte avem judecători, avocați, inculpații și e un traseu, un circuit al banilor, al traficului de influență spre judecători. Cum s-au creat rețelele astea?

Călin Nistor:  Nu aș vrea să discutăm de cazul aflat în lucru. Dar discutând la modul general, aceste rețele se creează în timp. Ele există, au existat și probabil vor exista în continuare. Depinde de capacitatea organului de urmărire penală de a destructura astfel de rețele. Să știți că și în avocatură a existat o perioadă când au intrat foarte multe persoane care din punct de vedere profesional n-ar fi trebuit să intre. Dacă veți vedea trimiterile în judecată ale DNA-ului, în ultimii ani nu există an în care să nu fie trimiși în judecată 20-30 de avocați, ceea ce este foarte mult din punctul meu de vedere. Și asta e partea descoperită, că partea care nu e descoperită sau e neprobată e mult mai mare.

Gândul: Pe de altă parte, vedem și foarte mulți judecători învestigați și trimiși în judecată de DNA.

Călin Nistor:  Și este foarte bine! Înseamnă că sistemul scapă de oamenii cu probleme.

Gândul: Ultimele cazuri, mai mult sau mai puțin, au șocat prin lejeritatea cu care se discută. Credeți că corpul judecătorilor este penetrat destul de mult de flagelul ăsta? Adică, e constantă corupția asta în rândul judecătorilor?

Călin Nistor: Nu cred că este consistentă. Eu cred că majoritatea judecătorilor sunt oameni onești și își fac treaba cu bună credință. E adevărat că pot există astfel de situații, sunt și în cazul procurorilor. Acum, noi trebuie să combatem astfel de situații. Cred că ar trebui ca și Inspecția Judiciară, pe latura legată de situația disciplinară, ar trebui să intervină în astfel de situații.

Gândul: Dar ce l-ar determina pe un judecător, pe un procuror, cu 10-20 de ani de carieră în spate, să accepte o mită, un trafic de influență?

Călin Nistor: Eu nu pot înțelege astfel de oameni.

Gândul: Credeți că la unii este o obișnuință sau este tentația unor sume mari de bani?

Călin Nistor: Da, e tentația sumelor mari de bani, dar trebuie știut că în sistemul judiciar salarizarea este destul de bună raportat la alte categorii sociale. De aceea, nici nu înțeleg astfel de oameni care se expun, își distrug cariera.

Gândul: Poate fi faptul că e o obișnuință? Că așa au învățat prin instanțe?

Călin Nistor: Nu știu dacă se transmit astfel de învățături prin instanță. Probabil că se învață cu un anumit nivel de trai, le e greu să renunțe la el. Dar eu încă o dată spun: nivelul de salrizare este destul de bun. Firește că e loc de mai bine, dar eu nu înțeleg astfel de comportamente.

Gândul: Fostul premier Adrian Năstase, condamnat într-un dosar emblematic al DNA, a fost eliberat. Cum vedeți această eliberare condiționată?

Călin Nistor: Este o decizie a instanței și nu am să o comentez. Este o decizie definitivă, nu vreau să mă pronunț în niciun fel.

„În anii `90 erau foarte rare cazurile de corupție anchetate”

Gândul: Ați intrat în magistratură în 1995 la Dragășani. De ce ați vrut să vă faceți procuror?

Călin Nistor: Inițial, am avut repartizare pentru un post de judecător. Am fost cred în ultima sau penultima generație care am mai primit repartiție. Eu am renunțat la repartiția de judecător și am ales să devin procuror. Stând pe lângă procurori, am constatat că instituția era mai bine angrenată în sistemul judiciar. Era mai bine conturată.

Gândul: Vă mai amintiți primul dosar investigat? Despre ce era vorba?

Călin Nistor: Cred că era vorba de un dosar referitor la fostul decret 328 privind circulația pe drumurile publice. Cred că era probabil de o conducere fără permis. Atunci eu efectuam supravegherea urmăririi penale. La acel moment, nefăcând urmărire penală obligatorie, era mai rară interacțiunea cu învinuiții decât în cazul în care se lua măsura arestării preventive. Erau aduși de poliție la sediul parchetului. Pe vremea aceea noi dispuneam arestarea preventivă.

Gândul: Dar mai țineți minte din acei ani ’90 cum se investigau infracțiunile astea de corupție?

Călin Nistor: La nivelul parchetului local nu se investigau infracțiuni de corupție. Era de competența Parchetului de pe lângă tribunal, parchetului de pe lângă curtea de apel, respectiv parchetului general, în funcție de calitatea persoanei.

Gândul: Dar cum se înâmpla în perioada aia? Așa cum știți dumneavoastră din practică?

Călin Nistor: Erau foarte rare cazurile de corupție anchetate. De regulă, se mergea pe constatarea infracțiunii flagrante. Și dacă se mergea numai pe flagrant cred că și de aceea erau foarte puține cazuri în instanță. Dumneavoastră vă amintiți de cazuri deosebite din acea perioadă?

Gândul: Dar revenind, știu că au mai spus-o și altii, cred că și domnul Morar, că era o practică să se ceară permisiunea șefului de organizație politică.

Călin Nistor: Nu, aia era înainte de ’89. Așa povesteau colegii. Nu știu, nu am prins acele vremuri. Așa povesteau colegii că, pentru a reține, judeca sau trimite în judecată un membru de partid, îți trebuia avizul organizației.

Gândul: Oarecum asta s-a translatat la Parlament acum… Am văzut că ați fost și avocat. Cum vedeți cele două ipostaze? Cum era mai ușor să aperi? Avocat pe ce ați fost?

Călin Nistor: Am fost mai mult pe penal, dar intram și în cauze civile și comerciale.

Gândul: Și pe penal ați apărat personaje mai cunoscute?

Călin Nistor: Nu, la acel moment. Dar nu erau anchetate personaje foarte cunoscute în acel moment. Și totuși sunt diferite… (ca și meserii n.r.). Dacă ne referim la nivelul responsabilităților,  ca avocat trebuie să depui diligența necesară pentru ca persoana pe care o aperi să beneficieze de o apărare corectă.

În rest, soluția este a procurorului sau a judecătorului. Nu ești responsabilizat pe soluție practic. În situația procurorului, responsabilitatea este mult mai mare.

Gândul: V-a ajutat experiența de avocat în dosare? Adică să vă puneți și în locul avocatului și să faceți rechizitoriul mai ….

Călin Nistor: M-a ajutat. De altfel, mie mi-au plăcut tot timpul avocații care te provoacă. Și în cursul urmăririi penale, îți poți betona cazul mult mai bine și nu poți avea mari surprize în instanță.