6 ZILE de COD PENAL – LISTA CELOR CARE SCAPĂ. Kovesi: „Dacă acest Cod intră în vigoare cu actualele limite de pedeaspă pentru o oră sau 24 de ore, chiar dacă ulterior vor fi modificate, se va aplica principiul legii mai favorabile”

Publicat: 01 02. 2014, 09:00
Actualizat: 05 07. 2016, 19:56

Intrarea în vigoare a noului Cod Penal și a noului Cod de Procedură Penală chiar și pentru o oră are cel puțin cinci efecte ireversibile, în ciuda promisiunii făcute de premierul Victor Ponta că va opera „mici ajustări” în ședința de guvern de miercurea viitoare.  Indiferent de modificări, cele șase zile cât noile coduri vor fi în vigoare în forma actuală sunt suficiente pentru a se aplica principiul legii penale mai favorabile. Mai exact, chiar dacă, după cele șase zile, Codul Penal va fi modificat radical, în instanță judecătorul va fi obligat să țină cont în judecarea cauzei de prevederile legale care avantajează inculpatul sau, după caz, condamnatul atunci când cere eliberarea. Adică, după cum este explicat mai jos, judecătorul va închide dosarele care au atins prescripția ca urmare a pedepselor mai blânde din noul Cod, va fi nevoit să pună în libertate condamnații din aceeași cauză și va fi oblicat să dispună eliberarea condiționată.

Astfel, 64 de dosare de corupție cu prejudicii de zeci de milioane de euro vor fi închise. Greii din fotbal judecați în Dosarul Transferurilor vor scăpa de judecată, Mihai Necolaiciu sau Sorin Ovidiu Vântu de asemenea. Peste 6.000 de deținuți vor putea cere eliberarea condiționată, iar alți 400 vor fi puși în libertate în cel mai scurt timp. Noul Cod Penal ar putea duce și la blocarea definitivă a dosarelor torționarilor Alexandru Vișinescu și Ion Ficior.

„Dacă acest Cod Penal intră în vigoare cu actualele limite de pedeaspă pentru o oră sau 24 de ore, chiar dacă ulterior vor fi modificate, se va aplica principiul legii mai favorabile”, a explicat, pentru gândul, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Noul Cod Penal și noul Cod de procedură penală intră în vigoare la 1 februarie

Primul efect negativ al Noului Cod Penal: 64 de dosare de mare corupție vor fi închise

Unul dintre cele mai grave efecte ale Noului Cod Penal este acela că infracțiunile privind prejudicii vor fi mai blând pedepsite. Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a explicat pentru gândul că la DNA au fost identifiate 64 de astfel de dosare care vor fi afectate ireversibil de intrarea în vigoare a Noului Cod Penal.

Citește mai jos explicațiile șefului DNA:

„Avem două tipuri de efecte, unele derivate din aplicare Noului Cod Penal și altele derivate de la aplicarea procedurii penale. În privința DNA un impact important în va avea aplicarea pedepsei pentru infracțiunea de înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave. Pedeapsa pentru această înfracțiune a fost redusă de la 10-20 de ani în vechiul Cod, acum în noul Cod este prevăzută cu un maxim de cinci ani. În plus a fost scoasă noțiunea de consecințe deosebit de grave din conținutul acestei infracțiuni.

În toate cauzele DNA care au la bază această infracțiune va interveni prescripția. Iar pentru cele trimise în judecată de asemenea se va putea aplica prescripția. Persoanele care au comis asemenea fapte nu vor mai fi sancționate penal. Apoi părțile vătămate nu își mai vor recupera prejudiciile de multe ori vorbim de prejudicii de milioane de euro. De asemenea cheltuielile de judecată nu vor mai fi recuperate de stat

Cum scapă inculpații de puscărie. Analiză pe dosarele FNI, Popa, Necolaiciuc

La DNA sunt 64 de dosare, iar pe rolul instanțelor sunt 12 dosare care se vor prescrie în acest an, iar alte 25 în anul 2015. Acestea sunt exclusiv dosare ce privesc infracțiunea de înselăciune cu consecințe deosebit de grave.”

Astfel că în cazul infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave pedepsele s-au redus de la 10 la 20 de ani la o limită unu la cinci ani. Adică în Codul care tocmai intră în vigoare pedeapsa maximă va fi de 5 ani, iar în Codul care tocmai este scos din aplicare pedeapsa maximă era de 20 de ani. Astfel că și termenul de prescripție scade drastic în acest caz de la 15 la 5 ani, prescripția fiind perioada în care procurorii și judecătorii pot investiga, respectiv judeca un astfel de dosar. Infracțiunea de înșelăciune este prevăzută de art 215 al Codului Penal în vigoare astazi și poate fi consultat aici ,iar noul Cod Penal prevede înșelăciunea la art 244 

Unul dintre dosarele care se vor prescrie după intrarea în vigoare a a Noului Cod Penal este dosarul Transferurilor. În acest dosar George Copos, MM Stoica, Cristi Bocea, Ioan Becali, Victor Becali, Jean Pădureanu, Gică Popescu, Gigi Nețoiu au fost trimiș în judecată pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Pe Codul Penal care iese din uz termenul de prescripție pentru această infracțiune era de 15 ani. Acum termenul de prescripție scade la 5 ani.

Pentru George Copos pe acum vechiul Cod prescripția intervenea în anul 2018. Pe noul Cod prescripția s-a împlinit în anul 2008.

Pentru Mihai Stoica prescripția era fixată pentru 2016, pe noul Cod a intervenit în 2006. Pentru Cristi Borcea prescripția era fixată pentru 2020, iar pe noul Cod Penal ea a intervenit în 2010. Aceeași situație se aplică și în cazul celorlalți inculpați Ioan Becali, Victor Becali, Jean Pădureanu, Gică Popescu, Gigi Nețoiu.

Un alt dosar care se va prescrie este cel al lui Sorin Ovidiu Vîntu în care a fost trimis în judecată pentru prăbușirea Fonsului Național de Investiții. În acest dosar Vîntu a fost trimis în judecată pentru aceeași înfracțiune de de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Termenul de prescripție era de 15 ani. Ultima faptă fiind reținută pentru anul 2000 astfel că dosarul se prescria în 2015. Potrivit noului Cod faptele sale au termen de prescripție 5 ani. Instanța va constat că prescripția s-a împlinit în anul 2005.

Nicolae Popa condamnat la 15 ani de închisoare pentru prăbușirea FNI ar putea fi pus în libertate. Popa a fost condamnat și el pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. A fost adus în tară în 2011 și a ispășit trei ani de închisoare. Pentru fapta sa noul Cod prevede un maxim de 5 ani de închisoare. Potrivit noului Cod, Popa ar putea cere eliberarea condiționată pentru că a ispășit jumătate din cei cinci ani. Noul Cod Penal prevede că eliberarea condiționată se poate solicita la ispășirea a jumătate din pedeapsă. Astfel că instanțele ar putea să-l pună în libertate.

Potrivit unei anlize a DNA, printre dosarele care se vor prescrie din cauza intrării în vigoare a noului Cod se află și unul dintre cele patru dosare ale lui Mihai Necolaiciuc. Pe 24 iunie 2008 procurorii l-au trimis în judecată pe Mihai Necolaiciuc pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată și utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Alături de el sunt judecați Mihail Gabriel Misir și Viorica Olăeru.

Tot pe lista dosarelor care se prescriu se află și cel al lui Mitrea Miron dosarul. Deputatul PSD Miron Mitrea a fost retrimis în judecată de procurorii anticorupție, în legătură cu lucrări în valoare de peste nouă miliarde lei vechi făcute la casa mamei sale, primul termen al procesului care se va judeca la instanța supremă fiind stabilit pentru 15 noiembrie. Dosarul lui Mitrea a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în 25 octombrie 2013.

Din estimările Direcției Naționale Anticorupție, 12 cauze aflate pe rolul instanțelor sunt în situația de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micșorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul Cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la Direcția Națională Anticorupție urmează să se împlinească termenul de prescripție a răspunderii penale din același motiv.

Kovesi: Este suficient ca legea să intre în vigoare și pentru o oră

În cazul pedepselor care scad drastic, cum este în cazul înșelăciunii cu consecințe deosebit de grave, efectele sunt ireversibile. Adică odată intrate în vigoare aceste pedepse mici nu vor mai putea fi modificate ulterior printr-o lege sau ordonanță. În acest caz acționează principiul de drept al legii penale mai favorabile. Adică dacă azi avem un maxim de 5 ani pentru înșelăciune chiar dacă o ordonanță va crește pedepsele la 10 sau 15 ani procurorii și judecătorii nu nu vor mai putea utiliza aceste limite majotare pentru că sunt obligați să utilizeze legea penală mai favorabilă inculpatului. „Dacă acest Cod Penal intră în vigoare cu actualele limite de pedeaspă pentru o oră sau 24 de ore, chiar dacă ulterior vor fi modificate, se va aplica principiul legii mai favorabile”, a explicat procurorul șef al DNA.

Al doilea efect negativ al Noilor Coduri: Interceptările devin inutile

De pe 1 februarie intră în vigoare și Noul Cod de Procedură Penală. Noul Cod conține și prevederea care face ca interceptările să fie inutilizabile. Este vorba de textul de lege în care se spune că interceptările pot fi utilizate doar în faza de urmărire penală, ceea ce înseamnă mai exact că persoana vizată este pusă în gardă din start. „Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat și să îi prezentăm învinuirile. Vă dați seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a declarat recent șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, la GÂNDUL LIVE.

O situație interesantă este cea referitoare la miniștri, pentru că în cazul acestora începerea urmăririi penale se face doar cu avizul președintelui sau al Parlamentului dacă aceștia sunt senatori sau deputați. În cele mai multe cazuri, pentru obținerea acordului, în referatul pe care procurorii îl trimit la Parlament sunt inserate o serie de stenograme ale unor convorbiri care susțin acuzațiile de corupție pe baza cărora se cere avizul de începere a urmăririi penale. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod, acest lucru nu va mai fi posibil.

CITEȘTE TOTUL DESPRE INTECEPTĂRI AICI

Al treilea efect negativ: 400 de infractori puși în libertate, alți 6000 vor cere eliberarea condiționată

Administrația Națională a Penitenciarelor a anunțat că a constatat că 400 de infractori și-au ispășit pedepse  potrivit prevederilor noului Cod Penal.  „Astfel, până la data de 30 ianuarie 2014, comisiile au analizat un număr de 30.887 dosare ale persoanelor private de libertate. Urmare a acestei analize, s-a constatat că se impune sesizarea instanțelor de judecată, pentru ca acestea să se pronunțe asupra eventualei încetări a executării pedepsei privative de libertate, pentru un număr de aproximativ 400 de cazuri”, au transmis reprezentanții ANP

Unele estimări arată că prevederile mai blânde ale noilor norme penale celor 400 de pușcăriași li se vor putea alătura alte 6000 de deținuți care pe baza prevederilor noului cod vor putea cere eliberarea condiționată. Activarea noului cod nu înseamnă că pe 1 februarie cei 6000 de deținuți vor ieși pe porțile închisorilor. Fiecare caz în parte va fi analizat iar instanțelor vor decide.

CITEȘTE AICI TOTUL DESPRE MAREA ELIBERARE 

Al patrulea efect negativ: Dosare torționarilor ar putea fi îngropate

Un articol din noul Cod penal, care intră în vigoare la 1 februarie, ar putea închide definitiv dosarele torționarilor. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc(IICCMER) arată într-o adresă trimisă către Ministerului Justiției că în noua lege penală s-a modificat definiția genocidului, astfel că „noua reglementare este mai restrictivă și atrage dificultăți majore în ceea ce privește atragerea răspunderii penale a celor care au ucis sute de deținuți politici”. Mai exact, în noul Cod penal la articolul privind genocidul nu mai sunt incriminate faptele îndreptate împotriva oricărui tip de colectivități, ci doar cele îndreptate împotriva „grupurilor naționale, etnice, rasiale și religioase”. IICCMER a atras atenția Ministerului Justiției că noile prevederi pun în pericol investigarea dosarelor torționarilor Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior.

Al cincilea efect negativ: Practica neunitară

DNA, DIICOT și Curtea Supremă au sesizat constant că noul Cod Penal ar putea duce la crearea unei practici neunitare. Asta înseamnă că pe aceeași infracțiune făcută în aceleași condiții instanțele să emită sentințe total diferite. În acest moment pe rolul instanțelor toate dosarele au fost investigate, trimise în judecată și se află pe rol având la bază Codul penal și Codulde procedură penală ce sunt înlocuite pe 1 februarie. Există între magistrați două curente de opinie: unul care spune că aceste dosare trebuie judecate pe prevederile Codului care tocmai ce iese din uz, un alt curent de opinie care spune că se aplică legea mai favorabilă adică, dacă pe inculpat în avantajează noul Cod, va fi judecat pe noul Cod sau, dacă îl avantajează vechiul Cod, va fi judecat pe baza acestuia sau cele două vor fi combinate în favoarea inculpatului.  „În lipsa unei interpretări neechivoce din partea legiuitorului, fiecare judecător în parte este pus sa ghicească intențiile acestuia, iar haosul generat de soluții judiciare divergente va fi imputat sistemului judiciar deși în realitate a fost produs de Parlament și făcut posibil de inacțiunea (deliberată?) a Guvernului”, se arată într-o analiză a ExpertForum.

Cronologia Codurilor Penale și cine le-a scris

Noul Cod Penal și Noul Cod de Procedură Penală au fost concepute în 2009 de Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu. În 2009, titularul proiectului de lege, cea care se ocupa de redactarea acestei legi a fost Alina Bica, actualul șef al DIICOT. La conceperea codurilor a participat și o comisie de experți. Din această comisie a făcut parte și avocatul Marian Nazat cel care de-a lungul timpului a apărat o serie de politicieni cu probleme penale precum Dan Voiculescu.

Codurile au ajuns în Parlament unde a fost creată și o comisie specială. Această comisie a fost condusă de către Victor Ponta.  Din comisie au mai făcut parte și Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poșta Română, și fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupție.

În 2010 noile coduri au trecut de Parlament prin asumare, fiind asumate de guvernul Emil Boc. Președintele Traian Băsescu a declarat recent că își asumă promulgarea noilor coduri. Traian Băsescu a declarat că nu a fost sesizat de erorile din noile coduri. Afirmația președintelui este cel puțin bizară. Încă din 2009 a fost înființată coaliția „opriți codurile” formată din 22 de ONG-uri care au sesizat public neregulile din codurile penale. „Examinând însă noul Cod Penal observăm că partea cea mai mare a acestor infracțiuni nu a fost preluată. Rezultatul este unul singur: vom avea dezincriminări care vor duce fie la achitare, fie la netrimiterea în judecată a celor care sunt acum în faza de urmărire penală”, declarat fostul șef al DNA, Daniel Morar, într-un interviu acordat Evenimentului zilei în 2009.

În noiembrie 2013, DNA, DIICOT, Curtea Supremă au sesizat Ministerul Justiției că noile coduri conțin erori care trebuie să fie corectate înainte de intrarea în vigoare.

În ianuarie 2014, Comisia Europeană a exprimat îngrijorări privind noul Cod Penal și cel de procedură și amintește că instituțiile judiciare au cerut modificări.

Cu o săptămână înainte de intrarea în vigoare a codurilor ministrul Justiției a promis că erorile din noile coduri vor fi reparate.

Cu o zi înainte de intrare în vigoare premierul Ponta a anunțat că nu va emite nici un fel de ordonanță de urgență de modificare.