JOHN VENN, inventatorul diagramei VENN, omagiat de Google prin Doodle

John Venn (n. 4 august 1834 – d. 4 aprilie 1923) a fost un logician și filozof englez. Este celebru pentru introducerea așa-numitei diagrame Venn, utilizată în diverse domenii ca: teoria mulțimilor, teoria probabilităților, logică, statistică și informatică. John Venn s-a născut în 1834 la Hull, Yorkshire. Mama lui, Martha Sykes, originară din Swanland, în apropiere de Hull, a murit când John era fraged copil. În momentul nașterii lui John, tatăl său, Henry Venn păstorea parohia din Drypool, lângă Hull. El provenea dintr-o familie distinsă. Tatăl său, bunicul lui John, reverendul John Venn, fusese paroh la Clapham, în sudul Londrei. El a condus așa numita sectă Clapham, un grup de creștini evangheliști, care se întâlneau în biserica sa și propovăduiau reforma închisorilor și abolirea sclaviei și a sporturilor violente, scrie Wikipedia.

Henry Venn însuși a jucat un rol important în mișcarea evanghelistă, mai precis în cadrul Societății pentru Misiuni în Africa și Orient) ce fusese fondată în 1799 de clerici evangheliști ai Bisericii Anglicane și care fusese rebotezată în 1812 Societatea Misionară a Bisericii pentru Africa și Orient (Church Missionary Society for Africa and the East). Henry Venn a fost secretar al Societății începând din 1841. El s-a mutat la Highgate, lângă Londra, unde și-a continuat activitatea până la moartea sa în 1873.

Exemple de diagrame Venn inventate de John Venn

John Venn a primit o educație strictă. Familia îl destinase carierei clericale, conform pildei bunicului și a tatălui. După ce a învățat un timp la Școala Highgate, a fost înscris în 1853 la la Colegiul Gonville and Caius din Cambridge. El l-a absolvit în 1857 și, la scurt timp după aceea a fost ales profesor asistent la acest colegiu. El a fost hirotonisit diacon la Ely în 1858 și a devenit preot în 1859. În 1862 s-a întors la Cambridge, ca profesor de științe morale.

Principalul domeniu de interes al lui John Venn a fost logica, el devenind autorul a trei cărți cu acest subiect:The Logic of Chance (Logica aleatoare), o introducere în teoria probabilității de frecvență,Symbolic Logic („Logica simbolică”) (1881), în care a prezentat, între altele diagramele care îi poartă numele, și The Principles of Empirical Logic’ (Principiile logicii empirice) (1889).

În 1883 Venn a fost ales membru al Societății regale din Londra. În 1897, el a scris o carte de istorie a colegiului în care a învățat și predat, numită Istoria biografică a Colegiului Gonville and Caius, 1349-1897. El a început o compilație de note biografice ale studenților de la Universitatea din Cambridge, continuată mai târziu de fiul său, John Archibald Venn (1883-1958), și publicată în Cantabrigienses Alumni, în 10 volume, între 1922 și 1953.

A murit în 1923, la vârsta de 88, la Cambridge, și a fost îngropat în cimitirul din apropierea Bisericii Trumpington.

JOHN VENN. Ce reprezintă DIAGRAMA VENN

Metoda diagramelor Venn reprezintă o modalitate de verificare a validității inferențelor (imediate și mediate) prin reprezentări grafice. Metoda in sine constă în intersectarea unui număr de cercuri, fiecare cerc reprezintă un termen al inferenței. Doi termeni ai unei propoziții categorice de tipul „Toți S sunt P” – SaP, sunt reprezentați prin metoda diagramelor Venn prin două cercuri intersectate corespunzătoare celor 2 termeni: S și P. Întrucât raționamentul este de tipul SaP, sfera lui S din afara sferei lui P este vidă, și este hașurată, partea de intersecție dintre S și P reprezintă întregul univers de discurs al lui S – și implicit reprezentarea propoziției categorice.

În cazul inferențelor mediate (silogismele), conform primei legi silogistice, avem 3 termeni: termenii extremi S și P și termenul mediu M. Reprezentarea grafica constă în intersectarea celor trei cercuri corespunzătoare termenilor. Pe această diagramă sunt reprezentate grafic, exclusiv premisele: modul silogistic corespunzător este valid dacă și numai dacă prin reprezentarea grafică doar a premiselor a rezultat automat reprezentarea grafică a concluziei.

Asemănările și diferențele dintre câini și pisici, explicate printr-o diagramă VENN