Sfântul Andrei. Tradiții și obiceiuri românești. Fetele își visează alesul, iar usturoiul alungă strigoii

Publicat: 29 11. 2014, 11:16
Actualizat: 08 01. 2020, 22:15

Sfântul Andrei. Acest sfânt este considerat ocrotitorul României și patronul spiritual al românilor. Pentru ca spiritele morților să nu ajungă în case, de Sfântul Andrei se golește cenușa din sobe, iar oalele și cănile sunt întoarse cu gura în jos. Tot de Sfântul Andrei, în unele zone din Bărăgan, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă și multă sare, și se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-și astâmpere setea, o va lua de nevastă.

Sfântul Andrei sau Ziua Lupului

Supranumită și Ziua Lupului, ziua de Sfântul Andrei este marcată de o serie de credințe și superstiții, printre care și acelea legate de viitor sau soartă. Una dintre taradițiile de Sfântul Andrei este pusul grâului la încolțit, în ghivece. Tradiția spune că fiecare membru al familiei trebuie să aibă ghiveciul său cu grâu.

Ghiveciul trebuie pus la fereastră, pentru ca grâul proaspăt încolțit să beneficieze de lumină suficientă. Tradiția spune că grâul pus la încolțit de Sfântul Andrei indică viitorul omului care l-a plantat. De Anul Nou, cum arată grâul așa va fi și sănătatea celui care l-a plantat în noul an.

Sfântul Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, și este fratele Sfântului Apostol Petru. El este unul dintre cei doisprezece apostoli, fiind primul care l-a urmat pe Hristos, după ce Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit dumnezeirea lui Iisus Hristos.

Petru și Andrei au renunțat la îndeletnicirea de pescari, l-au urmat lui Hristos și, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”.

Sfântul Andrei este numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.

Sfântul Andrei, primul primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci

La aproximativ 80 de kilometri de Constanța, în apropierea localității Ion Corvin, se află peștera în care s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei. Aici, la Betleemul neamului românesc, vin în fiecare an mii de credincioși spre a-l cinsti pe Sfântul Andrei. Conform istoricilor bisericești, Sfântul Andrei a fost martirizat în cetatea Patras din Grecia de astăzi, prin răstignire cu capul în jos pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”.

Potrivit unor istorici și teologi, Sfântul Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în  teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră – cunoscut pe atunci sub numele de Scythia (Scitia), dar și în teritoriile de dincolo de Prut, în nordul Mării Negre.