SOLSTIȚIUL DE IARNĂ, celebrat de Google printr-un Doodle. Azi este cea mai scurtă zi din an

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. Google marchează prima zi de iarnă astronomică sau solstițiul de iarnă printr-o animație afișată pe pagina de start a motorului de căutare. Literele care alcătuiesc logoul Google sunt redesenate, devenind niște copii care construiesc un om de zăpadă. Prima zi de iarnă astronomică sau solstițiul de iarnă din emisfera nordică a Terrei are loc anual în jurul datei de 21 decembrie. Potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, solstițiul de iarnă va avea loc în 2014 pe data de 22 decembrie, la ora 01.03, ora României.

Solstițiul de iarnă este și cea mai scurtă zi din an. La această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (valori calculate pentru București), potrivit astro-urseanu.ro. La aceeași dată, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, adică are loc solstițiul de vară, momentul marcând începutul verii astronomice pentru emisfera australă a Terrei.

Solstițiile au loc datorită înclinării axei planetei față de planul orbitei terestre cu circa 66 de grade. Din acest motiv, în mișcarea sa aparentă, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23 de grade.

La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23 de grade sud față de ecuator, astrul efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

În momentul solstițiului de vară, care are loc în jurul datei de 21 iunie, Soarele efectuează mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Racului”.
Google își schimbă logoul ocazional, pentru a marca un anumit eveniment major, o personalitate care a influențat lumea sau o sărbătoare.

Primul „doodle” – o reprezentare ocazională a logoului Google afișată pe prima pagină a motorului de căutare – a apărut în 1998, când fondatorii Google Larry Page și Sergey Brin au participat la festivalul Burning Man din deșertul Nevada și au pus emblema evenimentului în spatele logoului Google pentru a anunța utilizatorii că vor fi plecați în acea perioadă. De atunci au fost create peste 1.000 de „doodle”-uri pentru paginile de start ale Google din întreaga lume.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ. Google Doodle-ul cu SOLSTIȚIUL DE IARNĂ este vizibil în multe țări din emisfera nordică: SUA, Canada, Columbia, Islanda, Norvegia, Finlanda, Marea Britanie, Republica Irlanda, Spania, Franța, Olanda, Italia, Turcia, România, Ungaria, Cehia, Polonia, Lituania, Letonia, Uzbekistan, Israel, Taiwan și Coreea de Sud. SOLSTIȚIUL DE IARNĂ este unul dintre cele două momente din an cînd planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pămîntului este perpendicular pe planul orbiteiPămîntului. În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pămîntului nu este perpendiculară pe orbita lui.

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a carui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea), sau 22 iunie, în emisfera nordică are loc solstițiul de vară; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă. Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, cînd înălțimea soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sînt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).

În jurul datei de 21 decembrie (cel mai adesea), sau 22 decembrie, se petrece fenomenul opus: are loc solstițiul de iarnă în emisfera nordică și solstițiul de vară în emisfera sudică.

Din punctul de vedere al zonelor ecuatoriale solstițiile nu pot fi numite nici „de vară” nici „de iarnă”. Atunci cînd în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, mișcarea aparentă a soarelui văzut de pe ecuator are traiectoria cea mai nordică și, simetric, cînd are loc solstițiul de vară în emisfera sudică traiectoria soarelui atinge extrema sudică.

Denumirea de solstițiu provine din latinescul solstitium, format din sol (soare) și stitium, de la verbul sistere (a se opri, a rămîne constant; v. a sista). Spre deosebire de celelalte zile din an, cînd unghiul făcut de soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ, de la o zi la alta, la solstiții acest unghi devine staționar, din cauza inversării sensului său de variație.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ 2014 are loc în emisfera nordică pe 21 decembrie 2014. Asta înseamnă că 21 decembrie este cea mai scurtă zi din an, având cea mai lungă noapte. Conform site-ului Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu din București, la data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.
Urmatoarele date ale solstițiului de iarnă

2015 – 22 decembrie
2016 – 21 decembrie
2017 – 21 decembrie
2018 – 22 decembrie
2019 – 22 decembrie
2020 – 21 decembrie.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ marchează prima zi de iarnă astronomică, chiar dacă iarna calendaristică a început la 1 decembrie.

Semnificațiile SOLSTIȚIULUI DE IARNĂ. Cuvântul „solstițiu” provine din latinescul „solstitium” („sol” – soare, „sistere” – nemișcat). Solstițiul de iarnă a fost, de-a lungul istoriei, prilej de numeroase sărbători, festivaluri păgâne și serbări religioase. La romani, el era asociat Saturnaliei, o sărbătoare în onoarea zeului roman Saturn, timp al distracțiior, băuturii în exces și orgiilor, care se termina cu sacrificii umane.

În mijlocul lui decembrie, pe data de 25, romanii au calculat că Soarele este la refluxul său cel mai scăzut. Împăratul roman Iulius Cezar a fost cel care a instituit Festivalul de Anul Nou pe 1 ianuarie, cu toate obiceiurile romane de Saturnalii.

Mai multe studii au evidențiat faptul că pietrele de la Stonehenge datează, cu aproximație, din 2050 î.Hr. și se presupune că au fost astfel poziționate încât lumina soarelui la apus să cadă într-un anumit fel la SOLSTIȚIUL DE IARNĂ.