Cum se vede victoria PSD din străinătate. The Economist: Lupta anticorupție și-ar putea încetini ritmul

PSD s-a clasat pe primul loc în preferințele electoratului la o dierență mare față de celelalte formațiuni, câștigând aproximativ 46% din voturi, mai mult decât dublu față de PNL, principala formațiune de dreapta, care a obținut circa 20% din sufragii. Victoria PSD a stârnit, astfel, îngrijorări referitoare la faptul că lupta anticorupție care se desfășoară în România și care a transformat-o într-un model în regiune și-ar putea încetini ritmul. În ultimii ani, în România Direcția Națională Anticorupție (DNA) a început urmărireaa penală pentru mai mult de 1000 de oameni anual pentru diverse acuzații de corupție, majoritatea fiind și condamnați. 

 

Dragnea nu este singurul lider PSD care a fost anchetat de DNA. Cu un an în urmă, Victor Ponta, prim ministru la acea dată, a fost obligat să demisioneze după protestele masive care au avut loc în urma incendiului de la clubul Colectiv în care au murit 64 de oameni din cauza măsurilor inadecvate în caz de incendiu ce au fost puse pe seama corupției. De atunci țara a fost condusă de un guvern de tehnocrați susținut de PNL, mai scriu cei de la The Economist. 

 

Președintele României, Klaus Iohannis, a precizat în mai multe rânduri că nu va numi în funcția de premier o persoană condamnată penal, fapt care l-ar putea exclude pe Dragnea din ecuație, dar care i-ar putea arunca în ecuație pe alți membri ai PSD. Oricine ar ajunge, însă, la Palatul Victoria va forma, cel mai probabil, o coaliție cu ALDE, un partid mic ai cărui lideri au atacat constant DNA și au cerut demisia procurorului general Laura Codruța Kovesi. 

 

„Este un adevărat test pentru legislația României, pentru instituții și pentru partidele politice”, a spus Laura Ștefan, analist anticorupție al Expert Forum, o organizație nonguvernamentală din București. 

 

Eforturile anticorupție ale instituțiilor din România au obținut laude permanente din partea Comisiei Europene, care realizează anual raportul MCV referitor la evoluția luptei pentru combaterea corupției, condiție stabilită odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007. În ceea ce privește Indicele de Percepție a Corupției stabilit de Transparency International, România a ajuns de pe locul 69 în 2014, pe 58 în 2015, fapt care marchează un contrast față de alte țări din regiune care au înregistrat o involuție. 

 

Cea mai mare diferență se remarcă față de Bulgaria, stat care a intrat în UE în același timp cu România, acolo unde corupția în administrația publică s-a dublat în ultimii cinci ani.