America, împinsă în izolare de un președinte rupt complet de realitate
Când, pe 6 decembrie 2017, președintele Donald J. Trump a decis brusc, în lipsa unui plan de pace, fără un plan B, să mute ambasada Americii de la Tel Aviv la Ierusalim, liderul de la Casa Albă făcuse deja câteva volte pe Twitter care lăsau să se întrevadă că e iremediabil rupt de realitate.
La sfârșitul decembrie, în Adunarea Generală a ONU, o lume întreagă l-a dezavuat, dovadă votul zdrobitor contra. Atunci a fost primul semnal că Trump, cel fără de proiecte, urmează un plan care însă i se conturează pe măsură ce-și ia deciziile: salvarea prim minisrtrului israelian, fie și prin izolarea Americii.
Ce voci care îl conduc aude Trump? O singură voce, cu multe tonalități: vocea convingătoare a premierului Netanyahu. Din februarie anul trecut, când cei doi s-au întâlnit în Biroul Oval, mi-am exprimat teama că Bibî Carismaticul va fascina ușor un novice ca Trump. Nu mă bucur deloc că am avut dreptate.
Am ascultat încă o dată declarațiile de ieri ale președintelui Americii, cu ochii închiși, și repet ceea ce am spus în urmă cu aproape 24 de ore: vorbea Netanyahu. Un Netanyahu mai puțin cizelat și mult mai puțin convingător.
Îi dau perfectă dreptate lui Robert Fisk, care azi dimineață observa că, dacă până acum musulmanii din Orientul Mijlociu considerau Israelul unul dintre statele americane, astăzi sunt îndreptățiți să considere politica externă a Statelor Unite un apendice la politica externă a Israelului. Din păcate pentru ambele popoare, agățate la remorca intereselor personale ale liderilor lor. Și unul și celălalt par hotărâți să-și scape pielea cu orice preț, la nevoie cu prețul suprem.
Franța, Germania și Marea Britanie – semnatare ale Acordului – au anunțat că nu-l vor denunța, ceea ce înseamnă că ruptura euro-atlantică, pornită de la retragerea din Acordul climatic de la Paris, continuată în Adunarea Gemerală ONU, s-a lărgit într-o falie adâncă.
E importantă opinia artizanului înțelegerii istorice pe care Donald J. Trump a rupt-o, confirmându-i pe ayatollahii care au bombănit mereu că în promisiunile Americii nu poți avea încredere. Barack Obama, care a făcut multe greșeli în Orientul Mijlociu, erori care se decontează astăzi, dar nici o nebunie, a subliniat pe Facebook, imediat după terminarea declarației succesorului său, un adevăr elementar: Acordul n-a fost menit să rezolve toate problemele cu Iranul, ci una fundamentală. În lipsa acestei înțelegeri, pe care regimul de la Tehran n-a încălcat-o niciodată, dovadă concluziile inspecțiilor internaționale, comunitatea internațională pierde complet controlul, lăsând ca o amenințare nucleară să se transforme oricând în realitate.
Premierul Netanyahu s-a aflat astăzi la Moscova, unde abilei diplomații ruse decizia președintelui Trump îi vine cum nu se poate mai bine. Președintele etern Vladimir Putin a anunțat deja, cu un aer patern, că va căuta soluții pentru situația din Orientul Mijlociu. Nu mă îndoiesc că, din păcate, le are, chiar din momentul în care a simțit că președintele american se îndreaptă senin spre izolare.