America nu trebuie să lase Rusia în brațele Chinei

O știre Reuters relata astăzi că premierul iliberal al Ungariei, Viktor Orban, salută „Mișcarea”, noua asociație anti-Uniunea Europeană, al cărui inițiator e Steve Bannon, strategul șef al Casei Albe în primele șapte luni și jumătate ale mandatului prezidențial al lui Donald J. Trump, cel care, cu trei luni înainte de alegerile din 2016, când totul părea pierdut în favoarea doamnei Clinton, i-a îndreptat campania spre victorie.

„Mișcarea” lui Bannon urmărește să influențeze alegerile parlamentare din 2019, intenționând să creeze o masă critică de legislatori care ar putea determina deciziile Consiliului European. E de înțeles, deci, reacția pozitivă a premierului Orban, care a avut ocazia, în luna mai, la Budapesta, să discute pe larg despre asta cu fostul guru al Administrației americane.

Steve Bannon e un personaj pitoresc, cu o biografie aventuroasă, deștept, citit și pățit, care împărtășește cu nonșalanță cele mai extremiste vederi – pe unele din rațiuni de spectacol, pe altele din convingere.

Înainte de întâlnirea Trump-Putin de la Helsinki, istoricul și editorialistul israelian Gadi Taub i-a luat un interviu, publicat astăzi în cotidianul „Haaretz”.    

Afirmațiile lui Bannon sunt, ca de obicei, un amestec de adevăruri și năzăriri. E de ajuns să-l citești, fie și pe diagonală, ca să recunoști în spusele lui o serie dintre teoriile pe care Donald J. Trump și le-a însușit cu mai multă sau mai puțină acuratețe.

Întrebat dacă Rusia e un potențial aliat sau un potențial inamic (în lumina întâlnirii de la Helsinki, care la ora discuției cu Taub fusese deja stabilită), Steve Bannon a răspuns așa: „Rușii sunt parte a culturii iudeo-creștine. Nu ne trebuie o luptă cu ei. Războiul Rece trebuie să ajungă la un final. Nu putem lupta împotriva tuturor, tot timpul”. Mai departe, Taub a ales să-l parafrazeze (strategul vorbește precipitat și trece instantaneu de la o idee la alta): ceea ce trebuie să evite America este să îi arunce pe ruși în brațele chinezilor (situație care nici israelienilor nu le-ar conveni, având în vedere problema iraniană). O mișcare geostrategică opusă celei făcute în secolul trecut de președintele Richard Nixon, cu aportul considerabil al lui Henry Kissinger, care a urmărit să izoleze Rusia. „E ceea ce Trump înțelege profund”.

Apropo de „Mișcarea”, Bannon a mai vorbit, cu puternice accente populiste, despre „naționalismul economic” al lui „America First”, încercând să-l justifice în lumea de astăzi. A subliniat că n-are a face cu rasismul, etnicismul sau religia, fiind gândit în interesul cetățeanului simplu. Antimigrația nu înseamnă xenofobie, a ținut să precizeze, ci o formă a protecției intereselor economice ale propriilor cetățeni. „Oricine vorbește despre economie fără să vorbească despre imigrație poate în cel mai bun caz să se poziționeze alături de subiect”. Naționalismul e o luptă focalizată pe legătura critică dintre economie și frontiere.  

A făcut comentarii la marginea șuetei și asupra altor subiecte, fără să uite să se declare, „un creștin sionist”.