Autostrada Ponta – Băsescu
În România, autostrăzile nu se construiesc, ci se desenează. Cât de hilar ar suna în altă țară ca liderii politici să negocieze la sânge, până dimineața, chiar și un desen? Doar la noi este ceva normal, deoarece până și harta ipotetică a infrastructurii nu este opera unor specialiști, ci un compromis între Palatul Victoria și șefii din teritoriu.
„A mea se face prima”, spune un șef de Consiliu Județean. „Mai vedem”, îi răspunde liberalul, care trece pe lângă el. Discuția are loc în Parlamentul României, dar ceea ce pare o glumă reprezintă de fapt esența guvernării.
De ce s-a întâmplat acest lucru? Pentru că, de fapt, discuția nu este una despre autostrăzi, ci despre lobby, influență și putere, despre cum liderii locali doresc să conducă și politica de la centru. Despre cum premierul Ponta încearcă să recompenseze orgoliile și dorința teritoriului cu promisiuni. O mână care ajută pe alta și împreună au ca țintă voturile din 2014.
Șefii din teritoriu știu că politica înseamnă imagine. Nu este nevoie neapărat ca autostrada să devină rapid realitate, să se circule efectiv pe ea. Trebuie să ai cu ce să te lauzi, să arăți că ești „cineva” în jocul greilor de la București. Firmele interesate au primit semnalul în privința taberei unde trebuie să cotizeze în campaniile de anul viitor. Dacă nu ar fi un joc de putere, construcția de autostrăzi ar fi opera unor experți în transport, un plan conceput aproape academic într-un cabinet dintr-un minister.
Realitatea crudă este că în prezent, România are puțin peste 500 km de autostradă. Practic, te chinui pentru a identifica pe harta reală autostrăzile din România. Diferența între cele două hărți, cea reală și cea a lui Ponta, este ca diferența între adevărul de zi cu zi și promisiunile politicienilor. Guvernul Alianței DA a prezentat un plan de autostrăzi, Theodor Stolojan a desenat și el în campania din 2008 ceva similar. Nu a existat Guvern care să nu aibă propria hartă de autostrăzi.
Ponta spune că strategia sa pentru autostrăzi este realistă și nu bazată pe povești nemuritoare. Concret, potrivit hărții lui Ponta, printre proiectele deja finanțate se numără tronsonul de autostradă Târgu Mureș – Turda (încep procedurile în luna ianuarie), tronsonul Sebeș – Turda (se finalizează licitația în decembrie), tronsonul Timișoara – Lugoj se finalizează, iar Sebeș – Sibiu va avea inaugurarea finală în 2014. Și cam atât în mod concret. Restul autostrăzilor sunt prognozate a fi terminate peste cinci sau zece ani.
Până ca restul desenului să devină realitate, de la Cotroceni intervine și președintele Băsescu. Vrea ca premierul Ponta să sape muntele pentru autostrada Sibiu – Pitești, îl amenință că nu îi va susține planul în fața Comisiei Europene. Îi cere pe un ton răspicat să renunțe la „taxa James Bond” – 0,07 euro. A uitat cum pleda, în calitate de ministru al Transporturilor, pentru celebra taxă de drum cu „aici sunt banii dumneavoastră”.
Până la noi realizări ale guvernelor rămâne în vigoare concluzia: „România este excepțională, dar dacă vreți să vedeți România nu o faceți pe șosele, ci cu elicopterul” – Traian Băsescu, 8 martie 2011.
Spor la târât pe șoselele patriei, în curând vin Sărbătorile de iarnă. Pe ce autostradă o luați?