Când Guvernul Ponta simulează legalitatea
Este adevărat, articolul 54 din Legea 370/2004 prevede că al doilea tur al alegerilor prezidențiale se desfășoară „în aceleași secții de votare și circumscripții electorale”. Suplimentarea acestora este așadar ilegală și ar însemna o schimbarea a regulilor în timpul jocului și o nedreptate făcută celorlalți candidați, îmi atrag atenția câțiva cititori. Foarte bine! Sunt convinsă însă că, dacă s-ar fi gândit la cetățenii români din străinătate sau Victor Ponta ar fi avut vreun avantaj din mărirea numărului de secții, MAE ar fi stat pe cea mai deplină legalitate, iar ministrul Titus Corlățean nu ar fi demisiont.
Era nevoie doar de o ordonanță de urgență care să modifice articolul 54, invocând situații excepționale, neprevăzute și obiective care pun în pericol dreptul constituțional de a vota. Găseau ei juriștii de la guvern temeiul și formularea potrivite. În fond, au reușit să suspende, pe o perioadă determinată, interdicția de a schimba partidul în timpul mandatului, aplicată aleșilor locali, modificând, astfel, regulile exact în toiul jocului electoral și favorizându-l pe Victor Ponta. Mă îndoiesc că cineva ar fi contestat alegerileori CCR i-ar fi at dreptate, fiindcă guvernul pesedist ar fi corectat situația umilitoare pentru diaspora de la turul întâi, punând deasupra propriului interes un drept constituțional.
Dacă executivul nu vrea, totuși, să se atingă de articolul 54, atunci ar putea să se folosească de paragraful 13 al articolului 43, care lasă mână liberă organizatorilor în privința procesului de votare în afara țării („Pentru secțiile de votare din străinatate, dispozițiile prezentului articol se aplică, după caz, cu luarea în considerare a condițiilor specifice privind organizarea acestora”). Or primul paragraf al aceluiași articol spune că „Fiecare local al secțiilor de votare trebuie sa posede un numar suficient de urne de vot, cabine, ștampile cu mențiunea „VOTAT”, proporțional cu numarul alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente și cu numărul estimat al alegatorilor care vor fi înscriși în tabelele prevăzute la art. 9, precum și o urnă de vot specială”.
Regula celor „ maximum 7 cabine, 7 ștampile” pe care o aplică MAE și BEC este inutilă în unele secții, unde ar fi nevoie de mărirea numărului cabinelor și ștampilelor pentru a face față numărului de votanți. Autoritățile ar trebui, de aceea, să treacă la adăugarea de cabine de vot peste numărul maxim, să completeze Birourile secțiilor cu personal diplomatic și/sau să prelungească programul de votare. Dacă se impune modificarea legii, atunci guvernul poate să o facă prin ordonanță de urgență.
De la ministrul Teodor Meleșcanu am aflat însă că o mulțime de funcționari din MAE s-a pus în mișcare, dar, în privința ștampilelor și cabinelor, guvernul nu știe să numere decât până la șapte. Și-a făcut propriile simulări și i-au ieșit bine, alibi suficient ca să-i trimită pe sceptici, undeva și pe românii nerăbători să voteze, odată cu ei.