Cel mai cunoscut gânditor israelian acuză politicienii că nu vor să știe în ce lume trăiesc

Plictiseală mare în campania electorală din Israel. Nu degeaba scrutinul  din 17 septembrie e cunoscut ca „alegerile inutile”.

Un lucru foarte interesant s-a petrecut, totuși. Joi seara, Canal 12 a difuzat, ca în fiecare an, Forumul Influenților (Veadat ha Mașpiim). Emisiunea-eveniment reunește de fiecare dată politicieni, dar și personalități publice influente (economiști, avocați, artiști). Anual, e deschisă de Președinte. Lui Reuven Rivlin i s-a pus întrebarea dacă l-a dezamăgit decizia premierului Netanyahu de a repeta alegerile în loc să acorde altuia șansa de a forma un nou guvern. Răspunsul a dat titlul emisiunii: „Nu m-a dezamăgit, m-a surprins”.

Toate partidele care vor intra în competiția pentru parlamentare și-au trimis reprezentanți, în afara Likud-ului, pentru că Bibi a decis boicotarea Canal 12.

Dezbaterea a fost captivantă și animată, ca de obicei.

De departe cea mai interesantă intervenție – a profesorului Yuval Noah Harari. Reluând tematica analizelor din cărțile sale, reproșează clasei politice israeliene lipsa de adecvare la realitate și de viziune, reproș valabil și pentru clasa politică românească. Încerc să-i reproduc intervenția cât pot mai fidel.

„Nu pricep de ce, în actuala campanie electorală, nici una dintre problemele globale nu sunt pe agendă, deși Israelul va fi afectat de acestea. Trei sunt chestiunile majore:

1) Explozia tehnologică și mai ales inteligența artificială, care constituie o provocare pentru educație. În următorii 20-30 de ani, piața muncii va fi alta. Nu știm exact cum va arăta, însă dacă nu vorbim despre asta nu vom ști ce să-i învățăm pe copiii care intră acum în clasa întîi. E evident că actuala programă școlară nu pregătește elevii pentru piața muncii cu care se vor confrunta când vor fi adulți.

2) Bomba ecologică. În privința asta, abia am început să înțelegem ceva, însă dacă nu ne grăbim va fi prea târziu. Probabil ne vom autodistruge ca omenire.

3) Pericolul unui război global – și în sensul clasic, dar și în alte sensuri. De pildă, un război cybernetic sau unul comercial.

Din toate cele expuse, rezultă alte subiecte urgente:

a) Teoria progresului, care a guvernat secolul 20, nu mai stă în picioare în secolul 21, pe plan individual, dar rămâne valabilă pe plan global. Teoria progresului se referă la ideea că fiilor noștri le va fi mai bine decât nouă. Pe plan global, teoria rezistă. Încă.

Până în secolul 20, controlul îl deținea cel care avea controlul asupra pământului/teritoriului, care aducea și bunăstarea. În secolul 21, controlul va fi preluat de cel care stăpânește tehnologia și, în special,  inteligența artificială. Mai precis, capacitatea de a spiona, care va da un avantaj aceluia care va fi primul în lupta cibernetică.

În Tanah (Biblia ebraică, n.m.) scrie „din Sion va veni Tora în toată lumea”. Din perspectiva secolului 21, putem schimba zicerea în „din Sion va veni rogla în toată lumea” (cuvântul rogla are ca rădăcină

b) Peste 200 de ani (poate peste 100) homo sapiens nu va mai exista sub forma pe care o cunoaștem astăzi. Nu va mai fi Isreal, nu vor mai fi israelieni, nu vor mai fi francezi, nu vor mai fi americani. Va fi cu totul altceva”.