„Delfinii noștri sunt mai buni decât delfinii americanilor”

Jeffrey Goldberg a fost, probabil, ultimul gazetar imperialist (vorba lui Fidel Castro), care i-a luat, în septembrie 2010, un interviu dictatorului cubanez. Amintindu-și-l, ieri a adăugat straniul amănunt cu delfinii, pe care îl păstrase pentru sine.

A descoperit în 2010 un Fidel fragil, dar cu o minte ascuțită și chiar autoironic. (Barbara Walters, care l-a intervievat în 2008, mărturisea că avea momente când devenea de-a dreptul fermecător). În prima zi, când discuțiile au durat vreo cinci ore, Castro era îmbrăcat cu un tricou roșu, niște pantaloni de trening și adidași negri. I-a primit (Goldberg era cu doamna Julia Sweig, cunoscut cubanolog și veche cunoștință a lui Fidel) într-o încăpere imensă, încojurat de oficiali, gărzi de corp, un medic, soția sa Dalia Soto del Valle și unul dintre fii (medic și el), Antonio. Au discutat despre America, Iran și Israel (stat pe care Cuba, nu l-a recunoscut nici după normalizarea relațiilor cu Statele Unite). El Comandante en Jefe a vorbit despre anti-semitism, despre evrei (multă vreme, în tinerețe, crezuse că sunt niște păsări): „Nu cred că a fost nimeni calomniat mai mult decât evreii. Aș spune că mult mai mult decât musulmanii. Au fost calomniați mult mai mult decât musulmanii, pentru că sunt blamați și calomniați pentru tot. Nimeni nu dă vina pe musulmani pentru nimic”.

A doua zi, subit, i-a întrebat pe musafiri dacă nu vor să meargă să vadă delfinii (pasiune de bătrânețe pentru El Lider, se pare). La acvariu a emis panseurile cu delfinii americani și profitul.

V-am povestit toate astea, așteptând reacția lui Mario Vargas Llosa, care în zorii revoluției cubaneze îl admirase, apoi l-a urât sincer. (Relația celor doi și relația în trei cu Márquez nu va mai avea cine s-o povestească; Llosa a pus-o demult între paranteze).

„La historia no absolverá a Fidel Castro”, a declarat sec pentru  El Pais. „Istoria va face bilanțul acestor 55 de ani, care tocmai se încheie cu moartea dictatorului cubanez. Spunea că istoria îl va absolvi. Iar eu sunt sigur că pe Fidel nu-l va ierta istoria. Sper ca moartea aceasta să fie pentru Cuba începutul deschiderii, al toleranței, al democratizării”.