Evsevie Kosmeticul și avva Teodor Care a Îndulcit Apa Mării

Publicat: 27 12. 2019, 20:12
Actualizat: 08 01. 2020, 19:46

Lavsaiconul, Limonariul, Sbornicul – cărțile acestea cu nume stranii deapănă viețile unor vestiți nevoitori din vechime, „plecați cu privirea gândului departe de lumea aceasta”, răstigniți lumii, nevoitori vestiți, care i-au păstorit și pe alți spre „pășunile mântuirii”.

Pildele Lavsaiconulului au fost adunate în a doua jumătate a secolului IV pentru Lausie, un dregător la curtea împăratului bizantin Teodosie al II-lea, de către Iraclid, episcopul Capadochiei, după ani de peregrinări prin pustniciile din munții Nitriei și Tebaida. Limonariul („Livada” duhovnicească) a fost alcătuit prin secolul al VII-lea de monahul Ioan Evcrata, după ce i-a cercetat pe schimnicii din Palestina și Sinai. Sbornicul e o alcătuire mult mai recentă, de secol XIX, cu mărturii și cuvinte de folosință ale Sfinților Părinți din spațiul slavo-grec, atleți ai Rugăciunii Inimii.

Am încercat să le încadrez istoric, deși după cuvântul regelui David „o mie de ani înaintea ochilor lui Dumnezeu – ca ziua de ieri, care a trecut”.   

Numele eroilor acestor hagiografii populare sunt ele însele poeme în proză: avva Isidor Primitorul de Străini, Didim Tâlcuitorul cel Orb,  Evsevie Kosmeticul („Împodobitorul”), avva Teodor Care a Îndulcit Apa Mării și o mulțime de stâlpnici anonimi, de zăvorâți și păscători, „oameni fără trup”, după pietatea Orientului.

Zicerile lor pot hrăni o viață cugetul credincioșilor:

„Nici cel care se luptă cu o fiară nu e dus în ispită, până ce nu-i mâncat de ea”.

„Cel care vrea să-și înfrânze limba să-și astupe urechile”.

„Chilia mea e o neguțătorie duhovnicească: dau și iau”.

„Să ne grăbim să ieșim din viața trupească, asemenea lui Israil din robia Eghipetului”.

„Omul e o doime: cel dinafară și cel lăuntric, al trupului și al duhului”.

„Să avem grijă de gânduri (…) Gândurile se îmbulzesc în cap, ca țânțarii (…). În cap e un târg plin de îmbulzeală. Acolo nu te poți ruga lui Dumnezeu (…). Trebuie să coborâm din cap în inimă”.

Cunoșteau cele văzute și cele ascunse și își cântau ca Psalmistul: „Mută-te în munți, ca o pasăre”.

Sursă FOTO: doxologia.ro