Expresul european si prietenii mocăniței

Expresul european trece prin noaptea românească, cu perdelele trase, fără să oprească.

Prietenii mocăniței, liderii României, se încaieră pe platforma drezinei.

Cetățeni – ciopor, de-o parte și de alta a ecartamentului îngust. Se rup în tabere, agită stegulețe, vociferează, se-njură, se pupă, pariază, joacă „Țară, țară, vrem ostași!”.  
–        Pe cineeeee?

… Statul subteran urmărește scenele de sus, din burta unui scrânciob imens, de unde aruncă mulțimii fluturași cu textul ultimei teorii a conspirației, revăzut și adăugit.

Pe macaralele din jur râd în soare camere profesionale, care transmit live, 24 din 24.

Dar până când să intre imaginile în televizoarele asistaților propagandistic (cei care nu pot ajunge la locul faptei și primesc istoria la domiciliu), detaliile se pierd pe drum, personajele coagulează într-un cor de chipuri, iar prin osiile drezinei explodează mov flori burzuluite de brusture.