Încă o victorie pe frontul extern pentru Victor Ponta

Publicat: 01 09. 2012, 22:23
Actualizat: 14 07. 2016, 15:42

În naivitatea mea, am avut impresia că PSD, partid cu vechi ștate în politica românească și cu experiență pe la „porțile” europene și americane, pe la care amușina în zorii mileniul trei, cu mâna întinsă în spiritul celebrului salut franțuzesc – „s’il vous plaît, s’il vous plaît” -, va avea demnitatea să-și recunoască deraierile democratice și șantajul la care a fost supus de PNL.

Ei bine, m-am înșelat. Nu liberalii îi trag de mânecă, din motive suficiente lor, pe social-democrați, spre a intra în mahalaua politică europeană, ci însuși liderul PSD, Victor Ponta, scăpat de sub controlul pesediștilor cu habar de politică.

Am crezut, pentru o scurtă perioadă de timp, că tânărul lider social-democrat se poate desprinde din mrejele concubinajului politic dezastruos pe care îl trăiește alături de președintele liberal, Crin Antonescu, în vila de protocol de la Șosea.

Sunt complet surprins de expectativa păguboasă pe care bună parte din seniorii PSD o trăiesc, ca într-un vertij hipnotic, în prezența acestei devieri politice. Mă întreb, cine mai susține actuala conducere, în demersul său antieuropean, în condițiile în care grupul de la Cluj a recunoscut, fără ezitare, falimentul actualei conduceri, iar grupul Hrebenciuc a refuzat să facă jocul disperat al liberalilor, în Parlament? Ilie Sârbu, Radu Mazăre, Marian Oprișan și Liviu Dragnea? Acesta este PSD-ul european, care vrea să facă din România un stat important al UE?

Am sperat ca mesajul trimis României prin intermediul PSD, de către Socialiștii Europeni ai PES – care au refuzat să vină la București spre a participa la un Congres extrem de important – să îl trezească pe Ponta la realitate, făcându-l să înțeleagă că impostura, minciuna și troglodismul politic e posibil să fie înghițite de o parte a românilor dar, niciodată, de vreo parte a europenilor.

Din nefericire, tânărul lider al PSD nu a înțeles nimic, în principal în detrimentul propriului său partid, dar și al lui personal.

Am crezut, de asemenea, că ultimul mesaj trimis de la Sofia de Jose Barroso, că Bulgaria e aptă pentru a intra în Schengen, iar România nu, îl va scutura ca un flux de 380 V pe același lider al puterii de la București, prim-ministrul unui stat al cărui popor nu trebuie să sufere vreo secundă pentru ambițiile paranoice ale vreunui individ, oricare ar fi el, de a ajunge, prin orice mijloace, președintele unui stat desființat și compromis cu bunăștiință.

Nu! Nici mesajul socialiștilor europeni, care nu au vrut să se așeze la aceeași masă politică cu socialiștii români ai lui Victor Ponta, la București, și nici semnalul de alarmă tras de Barroso de la Sofia, nu au avut chichirez pentru Victor Ponta. El a transmis, aproape autist, românilor, că se află „într-o colaborare perfectă, mai strânsă ca oricând, cu Crin Antonescu și cu partidul său liberal”.

Și, totuși, dacă Ponta e atât de atașat năzuințelor antonesciene, se mai gândește el, vreo secundă, la viitorul PSD?!