„La mulți ani, România” ?

 „La multi ani, România!”, îngână și premierul.

Niciodată „La mulți ani” României, nepenalilor!

Patria trăiește sub specia eternității, timpul ei se măsoară în veșnicie. „La mulți ani, Klaus!” – da.  „La mulți ani, Dacian!” – da. Timpul vostru se măsoară în mandate.

Mărturiseam odată că mă emoționează până la lacrimi paradele militare. Nu tehnica de luptă îmi smulge lacrimi. Oamenii. Imnul.

Defilarea de astăzi a fost una a adjectivelor. Sub ele – aceleași dotări obosite.

Bravei Armate Române îi doresc o Strategie Militară și un program de înzestrare, adaptat provocării vremurilor pe care le trăim. „Eram pe locul trei în Europa la export de armament și pe locul șase în lume. Acum nici praf de pușcă nu mai producem. În caz de nevoie, avem muniție maximum zece ore. De la portughezi am cumpărat avioane vechi de 35 de ani”,  ne-a atras atenția un fost șef al Statului Major și architect al programului de restructurare a Armatei, la sfârșitul anului trecut. Nu am pulsiuni militariste, dar nu pot să nu observ că de atunci lucrurile nu s-au schimbat. Abia din 2017 vom aloca Apărării 2 la sută din PIB, ca să ne onorăm angajamentul față de patrtenerii din NATO. Dar, dacă din cei 2 la sută 80 la sută vor merge ca până acum în cheltuieli de personal, va trebui să suplinim tot cu adjective.

Sau, la 1 Decembrie 2017, să treacă pe sub Arcul de Triumf (care poate nu va mai fi, ca astăzi, o potemkinadă) civilii, cei care – de e pace, de-i război – duc greul țării.

Trăiască România!