Masa, dansul și lovitura de stat – la Romexpo

Mi-am înghițit hamsterul, de emoție: „spun acum, definitiv și pentru totdeauna: Adio, partid democrat! Astăzi ne-am despărțit…” Aceeași emoție i-o fi scuturat și pe delegații de la Convenție, care veniseră puși pe treabă – să joace o șeptică, să halească un mic, să radă o bere, să facă o poză cu Monica Macovei.

Nu știu ce să mă doară mai întâi: că l-am pierdut definitiv și  pentru totdeauna pe singurul hamster aripat din viața mea, care mi-a fost ca un baci, sau că, la finalul Convenției, fluierașii lui Vasile au adus pe scenă un copil nevinovat (altul decât Theodor Paleologu) să-i cânte Elenei Udrea „Bătuta”.

Îmi drămuiesc cu parcimonie lacrimile, fiindcă voi avea nevoie de ele când Băse va fi suspendat de clanța Noului DNA. Când Crin va intra în Palat, cu o scufiță de noapte și cu Europa-n cap.

De-aia nu plec încă în Ouagadougou. Încă au rămas destule atracții în spațial carpato-băsesciano-pontic: o masă la care să te așezi, o descindere cu mascați, o trădare, o lovitură de stat. Nu plec, fiindcă românașii nostri sunt înspăimântați. După ce a rupt-o cu PDL, i-o mai iubi președintele sau le dă papucii? Smulg câte o petală din somațiile de la bănci și se întreabă: ne iubește, nu ne mai iubește…