O finală Ponta-Antonescu la prezidențiale? Cu cine votați?

Publicat: 26 02. 2014, 10:56
Actualizat: 08 07. 2016, 22:28

Ruperea USL nu mai este o știre. Și asta pentru că în cele 20 de zile de desfășurare de forțe la ore de maximă audiență nu a fost niciodată vorba despre salvarea USL, ci întotdeauna despre salvarea prezidențiabilului Crin Antonescu. Liderul PNL a pus cruce Uniunii Social-Liberale în urmă cu trei săptămâni, când, printr-o mutare masivă în interiorul guvernului, a forțat practic o decizie a lui Victor Ponta și PSD, care de mult aruncaseră la coș foaia pe care numele liderului PNL figura în dreptul candidatului pentru Cotroceni. A recunoscut-o chiar Crin Antonescu: „Ca să mă întrebați dacă eu cred că PSD are cel mai mic gând să mă susțină la președinție e comic. Ar fi comic răspunsul meu că da”. Și Victor Ponta nu l-a contrazis.

Dacă, așa cum spune acum domnul Antonescu, era vreun moment vorba despre principii, guvernare, stat de drept, USL ar fi trebuit ruptă demult prin voința PNL. Putea să se întâmple atunci când avalanșa de taxe, nu mai puțin de 35, a fost rostogolită de guvernul Ponta, când în Parlament majoritatea constituită de PSD în afara PNL a dat o mică lovitură de stat modificând Codul penal pentru a asigura imunitate senatorilor și deputaților în fața DNA și ANI și a da liber la furat prin dezincriminarea conflictului de interese, când s-a făcut zid în fața miniștrilor și parlamentarilor penali, când PSD a trecut pe șest legea amnistiei și grațierii.

Nu, mutarea decisivă a fost făcută în momentul în care a devenit evident pentru toată lumea că șansele lui Crin Antonescu de a se instala la Palatul Cotroceni scad pe zi ce trece cu acesta afundându-se în umbra tot mai deasă și întinsă a PSD. Cu sondajele pe masă, Crin Antonescu s-a văzut în situația ca, la doar câteva luni distanță de alegeri, cota sa de încredere să fie egală cu cea a lui Traian Băsescu, a cărui cădere dramatică de popularitate a alimentat, într-o primă fază, creșterea și legitimarea șefului PNL în perspectiva prezidențialelor.

În ultimele șase luni, Crin Antonescu a avut o scădere constantă în sondaje. Parteneriatul formal cu Victor Ponta i-a limitat spațiul de manevră, fapt de care premierul a profitat legitimându-se ca adevăratul adversar al lui Traian Băsescu și omorând în fașă orice tentativă de răzvrătire în interiorul USL cu argumentul că cei nemulțumiți fac jocul președintelui. Victor Ponta a adunat procente și, fără a fi candidat asumat la prezidențiale, beneficiază de o cotă de încredere mult mai mare chiar decât Mugur Isărescu în acest moment.

Mai mult, decizia unor candidaturi separate ale PSD și PNL la alegerile europarlamentare a scăzut și mai mult șansele lui Crin Antonescu de a fi prezidențiabilul USL. Era lesne de anticipat că un scor semnificativ în favoarea PSD ar fi alimentat pretențiile unui candidat propriu la alegerile de la sfârșitul acestui an.

Crin Antonescu a rupt USL, încercând o relansare în cursa pentru Cotroceni pe principiul „totul sau nimic”. Îl are în dreapta sa pe Klaus Iohannis, a cărui credibilitate îi potențează candidatura, și niciun adversar veritabil pe partea dreaptă. Are la dispoziție nouă luni pentru a depăși handicapul unei complicități toxice la guvernare alături de Victor Ponta și PSD și de a converti în voturi într-un eventual tur doi electoratul potrivnic acestuia.

Crin Antonescu a rupt USL. Vedem în noiembrie dacă s-a ales cu totul sau cu nimic și dacă, în final, îl va învinge pe Victor Ponta în adevăratul meci al anului.