Ponta, șantajat din interior
Iată că și în țara noastră există „opoziție”. Nu, nu vă gândiți că s-a născut dreapta autentică și s-a pus pe treabă! Acolo, abia încep să se strângă cioburile multicolore la un loc, să se taie oglinzile la dimensiune, să prindă formă cilindrul, să se șlefuiască lupele. Va mai trece mult timp până să fie gata acea jucărioară spectaculoasă, care ne ținea, în copilărie, cu ochii-n soare, cât era ziua de lungă, închipuind fel de fel de floricele de sticlă spartă, compuse și recompuse de hazard în jocul oglinzilor.
O opoziție documentată, chiar coerentă – ceea ce nu pare să fie la îndemâna „mozaicului” actual al dreptei -, și-a înfipt, fulgerător, sula în coastele premierului Ponta, slobozită din cea mai „neașteptată” direcție: țara. Vreau să spun „talpa țării”.
Sigur, nici „Asociația Comunelor din România – ACoR” – opoziția ad-hoc despre care vorbim – nu s-a opintit la luptă cu Guvernul până n-a fost atinsă la interes de tandemul contra naturii Ponta-ANI. Nici ei n-au cârtit până ce mâna lungă a Executivului nu le-a-ntors buzunarele pe dos, confiscându-le „averea” chivernistită din birurile puse pe capul milioanelor de țărani tot mai costelivi. Nici ei nu s-au revoltat până când vreo sută dintre ai lor n-au intrat în gura ANI.
În fapt, 2.800 de primari de comune, în majoritate PSD și PNL, înscriși în asociație, își exprimă, tranșant, nemulțumirea față de guvernarea USL, transmițându-i premierului că după 15 luni de guvernare, deziluzia față de măsurile luate de acesta este generală.
În ceea ce ei au numit „Protestul față de măsurile luate de Guvernul României împotriva colectivităților locale”, reprezentanții asociației critică un număr important de Ordonanțe de Urgență adoptate de Guvern și susțin că „printr-o abordare sistematică și metodică, Guvernul României subminează capacitatea administrativă a comunelor”. O acuză extrem de gravă și foarte adevărată.
Numai cine nu s-a plimbat prin colbul miriștilor nu știe cum se stafidește fața satului, mai ceva ca a ultimelor țărănci octogenare, întoarse în baston de la câmp, cocoșate de muncă, prin vipia amiezii.
Nu cred că mai există, în lume, bătaie de joc, în forma ei deplină, ca în satele României. Mizerie, praf, sute de hectare „pârlogite” de prețurile prohibitive la arat, discuit, recoltat; manevre și mânării, cât cuprinde, ca să „colectezi” moca recolta țăranului.
Pe de altă parte, civilizația, cultura, igiena necesară au pierit ori nici n-au existat vreodată. Gaze nu sunt; „uzinele de apă” au fost închise, pe rând, „pentru că consumă și noi n-avem, bre, bani!”; canalizare, nici vorbă; duhoarea fierbinte îneacă satul la asfințit, emanată de munții de dejecții ai crescătoriilor nefalimentate încă. Mizeria „curge” în pământ, infestând apele puțurilor încă necolmatate.
Căminele culturale se deschid o dată la patru ani, când se strâng să se ia la bătaie organizatorii de campanii electorale, după ce au „botezat” satul în spuma berilor trezite.
Ce spun primarii, între altele? Că prin OG 8/2013, privind impozitul pe veniturile din activități agricole, se prevede că „impozitul se virează la bugetul de stat și din acesta nu se distribuie cote defalcate către bugetele locale”.
„Respingem categoric o astfel de măsură, care ar face ca primarii să fie priviți de cetățeni că percep noi biruri, fără ca aceste venituri să facă obiectul utilizării pentru realizarea unor proiecte locale”, mai spun ei și cer ca impozitele să „constituie, integral, venituri la bugetele locale”.
Ce le răspunde premierul?! „Eu am înțeles că e o formă de șantaj, e problema cu ANI. Pe mine dacă mă șantajează că dacă nu le rezolv problema cu ANI că mă dau în presă, nu funcționează. Nu am cum să le rezolv și le-am explicat asta. Problema asta că mă cerți pentru ceva ce nu sunt eu de vină, că nu Guvernul ăsta i-a pus în incompatibilitate, așa ceva nu funcționează”.
Nu. Nu asta e problema, ci faptul că banii, tot mai mulți, plătiți de țărani sub formă de taxe, impozite și amenzi, intră în buzunarele Guvernului și ale partidelor, în timp ce satul românesc se usucă pe piciare.
Iar asta este o mare problemă!