Prietenul armatei israeliene, pacificatorul Orientului Mijlociu?

Kushner pare a fi opusul socrului său: reținut, reverențios.  Deși lipsit total de experiență politică – instinctele sale au funcționat perfect în campania electorală.

Acum, când Președintele îi încredințează spre „administrare” întreg Orientul Mijlociu, instinctele și norocul nu mai pot funcționa. E vorba despre credibilitate, experiență, înțelepciune. Experiență și înțelepciune nu are cum să posede. Însă nici credibilitate. Nu faptul că e un evreu ortodox practicant, provenit dintr-o familie în care  bunicii au fost victime ale Holocaustului – fotografiile lor le ține la loc de cinste, în rafinatul său birou din Fifth Avenue, alături de un exemplar bibliofil din Pirkei Avot, unul dintre tratatele Talmudului, și fotografii ale soției, ceea ce le prilejuiește jurnalisților de la Forbes o observație interesantă: „Dacă veți căuta o ideologie coerentă, comună lui Kushner și Trump, aceasta se poate rezuma la un singur cuvânt – familia.

Dar nu familia îl împiedică pe Kushner să fie obiectiv, ci faptul că a fost mereu și explicit un susținător al statului Israel, ceea ce înseamnă că orice demers oficial îi e din start subminat de lipsă de credibilitate. De curând, numele său a fost șters discret din consiliul național al FIDF (Prietenii Armatei Israeliene, un ONG newyorkez care strânge fonduri pentru programele socio-educaționale ale soldaților).

Dar nici lipsa de credibilitate a ginerelui, nici lipsa de experiență diplomatică, nici vârsta crudă nu-l împiedică pe președintele Statelor Unite să-și declare entuziast convingerea: „Am sentimentul că Jared va face o treabă grozavă!”. La dineul cu sponsorii, din ajunul inaugurării, i s-a adresat ginerelui cu emfaza liderului care vorbește pentru istorie: „Dacă tu nu poți face pace în Orientul Mijlociu, nimeni nu poate!”. Argumentele? „Cunoaște zona, cunoaște oamenii, cunoaște jucătorii”.

Încurajat de sprijinul manifest al lui Trump și de puterile cu care a fost învestit Kushner, premierul Netanyahu nu mai ține cont de nimic. A aprobat, în disprețul ultimei rezoluții ONU, construcția a încă 2500 de locuințe în Cisiordania și 566 în Ierusalimul de Est, afirmând ieri, în fața Knesset-ului (Parlamentul israelian) că acest demers e doar începutul unei noi onfensive anti-palestiniene. Și – adaug – sfârșitul proiectului de pace în formula „două state”.