Roșia Montană: propaganda murdară, aur curat
În legătură cu agitația din spațiul carpato-traiano-pontic privind Roșia Montană, atât demonstrațiile protestatarilor împotriva deschiderii exploatării, cât și demonstrațiile de curluntrism la nivel înalt ale președintelui și premierului, mă determină să vă reamintesc acest text din data de 05.02.2012, fără alte comentarii.
Nu știu dacă exploatarea aurului de la Roșia Montană va ghiftui zona cu cianuri sau nu. Nu știu dacă e mai bine ca acolo să investească o firmă străină, una românească sau chiar statul. Nu știu dacă e mai bine pentru țară ca aurul să rămână în pământ sau să fie scos. Nu știu cât de mare poate fi profitul în afacerea Roșia Montană.
Văd însă, în fiecare zi, pe televiziuni și prin ziare, cât de mare, înverșunată și lipsită de scrupule este investiția acestei firme, Gold Corporation, în propagandă. La ore de vârf, în care secunda de publicitate face cât o punguță cu aur curat, sunt aduși oameni mai mult sau mai puțin necăjiți „din zonă” și puși să-și plângă cât mai expresiv nefericirea pe ecran. Golzii ăștia corporați au renunțat să mai înfățișeze date și cifre, ce firmă mare și serioasă sunt ei, ce tehnologii performante și parfumate dețin, ce binefacere pentru arheologie și ecologie sunt metodele lor de a suge aurul. Tactica de acest fel ține de perioada în care golzii cărau pe cheltuiala lor, hăt la o exploatare auriferă din Noua Zeelandă, un cârd de jurnaliști români notorii, ca să le arate ce curate sunt extracțiile corporate. Acum, se recurge la oameni simpli, din care se extrag murdar lacrimi. Mame disperate, tineri care vor să-și întemeieze o familie, bolnavi, bătrâni, bărbați fără lucru, copii triști funcționează ca obiecte de propagandă pentru facerea de bine Gold Corporation.
Mi-a rămas în minte o femeie între două vârste care lăcrimează comunicându-ne că nu are destul să pună copiilor pe masă, nu înainte de a recita că muncește cu contract pe perioadă determinată la RMGC, care a angajat-o cu mărinimie, deși nu s-a început nicio exploatare. Mesajul: dacă exploatarea ar începe, femeia, împreună cu alți 450, ar avea contract pe perioadă nedeterminată și bani să-și îndestuleze copiii.
Astfel de „publicitate” nu mai vizează convingerea autorităților române să dea avizul, dar, asemenea propagandei politice, scoaterea în stradă a cetățenilor care să manifesteze pentru începerea neîntârziată a exploatării la Roșia. Că golzii n-au obținut deocamdată decât manifestații anti, ba chiar o adevărată mișcare civică împotriva proiectului, ar merita o analiză separată.
Nu sunt în măsură să trag o concluzie economică sau ecologică în legătură cu Roșia Montană. Pot, în schimb, să trag una logică: când cineva cheltuiește aur cu tona, ani de zile, pentru a te convinge public că vrea să-ți facă un mare bine, ție, nu lui, mai mult ca sigur te așteaptă un rău pe măsură.