Scurtare de cap reciprocă
Nicio tragedie dacă președintelui Traian Băsescu i s-ar scurta, cu cinci luni, mandatul, prin desfășurare simultană, în luna iunie, a alegerilor prezidențiale și europarlamentare.
Chiar domnia sa s-a declarat gata, anul trecut, să plece din funcție mai devreme cu doi ani, în schimbul unui parlament unicameral, ieșind, astfel, în întâmpinarea propunerii USL. Dar Uniunea nu l-a luat, atunci, în serios sau nu era dispus să-i accepte condiția și, astfel, dl Crin Antonescu a pierdut șansa de a se transforma, din interimar, în președinte plin, iar contribuabilii – pe aceea de a întreține mai puțin aleși. Acum, alianța la guvernare îi cere șefului satului să facă un mic sacrificiu, pentru a nu plictisi alegătorii cu două scrutine, la mică distanță unul de altul, de dragul stabilității și al finanțelor publice. Cum însă, acestea din urmă se duc și pe nimicuri, potrivit poiectului de buget pe 2013, iar stabilitatea, prin mai, anul trecut, nu conta, rezultă că moralul electoratului îi preocupă, mai ales, pe useliști. Comasarea alegerilor, prezintă, din acest punct de vedere, câteva avantaje. În primul rând, având campania prezidențială drept pol de atracție, crește interesul public pentru dezbaterea politică și asigură o participare mai mare la vot. În al doilea rând, saltă listele de eurodeputați ai partidelor, prezidențiabilii bine cotați trăgându-i, după ei, pe candidații la forul european. În al treilea rând, reduce cheltuielile partidelor, acestea cumpărând publicitate, imagine și voturi, o singură dată.
Pentru USL, devansarea scrutinul este, în mod special, binevenită. Spre deosebire de principalul ei rival, PD-L, pe care l-a zăpăcit înfrângerea, Uniunea are candidatul la președinție deja stabilit – Crin Antonescu – și poate intra în campanie electorală, oricând. Apoi, în politică, șase luni înseamnă mult, iar USL vrea să atace prezidențialele cât încă se mai află pe val. S-a constatat că, pe la jumătatea guvernării, acesta își diminuează amplitudinea chiar și-n țările fericite, în cele pesimiste, ca România, balenele politice riscând să eșueze pe țărm. Așadar, se impune intervenție rapidă, înainte ca electoratul să-și schimbe obiectul urii.
Președintele nu intenționează însă să răspundă favorabil nerăbdării liderilor USL. „E o copilărie!”, a comentat el propunerea comasării celor două alegeri, arătând că CCR a respins simultaneitatea localelor și parlamentarelor și ar putea decide la fel, și în cazul de față, și că, totodată, s-ar crea un precedent periculos, scurtându-se și lungindu-se anumite mandate, după voința atotputernicei majorități. Este dispus să demisioneze doar simultan cu cei 588 de parlamentari, ca alegerile legislative și prezidențiale să se desfășoare împreună, iar mandatul președintelui să fie redus la patru ani și numărul Camerelor, la una.
O contrapropunere care nici nu poate intra în discuția cu majoritatea, fiindcă scurtarea de cap ar fi reciprocă.