Sistemul. Țara ca o procesiune tristă

În Argentina, ca la noi, n-a adulmecat-o nimeni dintre cei care puteau deschide gura vorbind și despre altceva decât despre nimic.

Un singur om i s-a adresat, încă din mai 2000, președintelui Fernando de la Rua, zis Chupete (adică „Împăciutorul”, un personaj de paie cu sclipici).

Omul acela era Jorge Mario Bergoglio, arhiepiscopul de Buenos Aires, iezuitul.

„Uneori mă întreb dacă nu părem, în anumite împrejurări ale vieții noastre în societatea aceasta, doar o procesiune tristă, pentru ca, alteori, să punem o piatră tombală peste căutările noastre, ca și cum ne-am îndrepta spre un destin implacabil, pavat cu dificultăți, și ne mulțumim cu iluzii mărunte, lipsite de speranță. Trebuie să recunoaștem, cu smerenie, că sistemul a căzut într-un con de umbră: umbra neîncrederii. Iar anumite promisiuni și declarații sună sinistru: toți le consolează pe bocitoare, însă nimeni nu se ocupă de mort”.

(Am în față „El Jesuita. Conversaciones con el cardenal Jorge Bergoglio”, semnată de Sergio Rubin și Francesca Ambrogetti, prefațată de rabbi Abraham Skorka, publicată în Argentina în 2010. De mâine vom avea multe de povestit, azi nu pot lăsa cartea din mână).