Timeo Junckerum et dona ferentes

Președintele Comisiei Europene a dat-o-n patetisme: nu ne mai tratează ca pe rudele sărace, nu ne mai hrănește cu alimente expirate, ne bagă iute-n Schengen (nu mai ține vrăjeala cu MCV-ul, brusc nu mai suntem corupți). Europeni din toate țările, uniți-vă! (La greu, fiindcă la bine trebuie să ne mișcăm cu mai multe viteze).

Demnitarii noștri s-au grăbit să salute elucubrațiile și să înhațe mărgelele colorate, neavând interesul să observe că Juncker și-a schimbat doar discursul.

„Într-o Uniune cu membri egali, nu pot exista cetățeni de categoria a doua”, „Nu-mi place ideea că ar exista un fel de categoria a doua în Europa” – se lamentează bătrânul birocrat nărăvit în funcții, când același Juncker, pe 23 februarie, nu dorea să „deranjeze” europenii de categoria a doua:  „Vrem ca UE să avanseze? Și n-ar trebui ca aceia care vor să avanseze mai rapid să o poată face, fără a-i deranja pe ceilalți, instituind o construcție mai structurată, deschisă întregii lumi?”. Caterincă ieftină, ar zice europenii din Strada Zăbrăuțului.  

„Europa are din nou vânt în pupa!”, a exclamat Juncker, trăgând cu ochiul să vadă dacă l-a dat gata pe Trump.

Asta era pe vremea corsarilor, astăzi – cu noile propulsii – nu mai contează de unde bate vântul, ci de unde va lovi criza economică, despre care șeful Comisiei Europene nu scoate un cuvințel, ca să nu-și compromită retorica.
După agitația psihomotorie a lui Jean-Claude Juncker (când să dea niște lămuriri a amuțit, anunțând prin semne că l-a îndoit sciatica), pare că esticilor li se mai pregătesc încă niște daruri în plus. Cum ar fi, de pildă, intrarea în zona euro, moneda comună nemaitrebuind să fie, spune Juncker, opțională.

E clar: a venit timpul să împărțim frățește eșecurile!