Zornăit de schelete în dulapul patriei

Cum să n-o lași să deschidă dulapul cu schelete al patriei, adunate acolo într-un deceniu de împilări mărețe?

Poate confabuleză. Dar poate că spune o parte din adevăr.

Până acum, la noi, în Denunțistan, astfel de delațiuni erau bine primite, ba chiar răsplătite (cazul ministrului Sandu). Datoria procurorilor e să verifice, fără tracul că ar putea atinge tabernacolul. (Serviciile se anchetează singure, că de-aia-s inteligente).

Între timp, dosarele Elenei Udrea își urmează cursul, cu mare rapiditate (celeritate, în limbaj juridic), de parcă s-ar dori să fie băgată cât mai iute la Tubulatură (Purgatoriul către arestare), unde nu există nici microfon, nici facebookul nu ajunge la toată lumea.

Elena Udrea vorbește de câteva zile. N-aș fi vrut să mă arunc, ca proasta-n pix, până nu m-am asigurat că face o pauză. A făcut-o, până la anunțata conferința de presă.

Dacă ar tăcea mâine și tot am apucat să descoperim contururile unei Românii terifiante, acea Românie, încolonată la DNA, care pare a-și da, în gura mare, obștescul sfârșit.