Autostrada care traversează istoria. Cine i-a scos pe daci în stradă? REPORTAJ GÂNDUL LIVE

Publicat: 31 05. 2012, 22:07
Actualizat: 04 06. 2012, 20:46

This browser does not support the video element.

Aproape neverosimil, majoritatea întârzierilor înregistrate pe parcursul construcției unor tronsoane de autostradă din România a fost pusă în sarcina arheologilor și a muncii lor de teren. De la președinte de țară, ministru de resort ori primar de localitate și până la constructor, cu toții au aruncat întârzierile nejustificate, indolența și neputința finalizării lucrărilor, în cârca inamicului numărul unu – „căutătorii de cioburi”.

Băsescu face arheologia țăndări

„Dacă tot vor să caute după cioburi, sunt sigur că ar găsi și puțin mai la stânga sau la dreapta autostrăzii. Am rezolvat exproprierile și acum am rămas cu siturile arheologice”, spunea președintele Băsescu în urmă cu ceva timp. Mai vocal, dar și mai ambiguu, fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, mergea mai departe și „descoperea” în munca arheologilor „interesele economice” ale „unora care și-au făcut SRL-uri de descărcare arhelogică și care vor să aibă cât mai multe situri”.

Arheologii sapă, dar nu se predau

Acestor remarci cârcotașe și, în mare, nefondate, le răspundea într-o scrisoare deschisă către președinte, dr. Sorin Ilie Cociș, de la Institutul de Arheologie și Istorie a Artei din Cluj.

„Nicăieri în Europa, domnule președinte, arheologii nu se intersectează cu constructorii, pentru că ei lucrează peste tot inaintea lor sau, în cel mai rău caz, într-un grafic care permite accesul comun pe tronsoane. Problema care se pune este de ce nu se poate întâmpla acest lucru și în România? (…) Până la intrarea utilajelor pe diferitele tronsoane trece un an, trec doi sau poate chiar mai mult (…) În România, în tot acest interval, arheologii sunt nevoiți să aștepte” arăta doctorul Cociș în scrisoarea sa.

O autostradă peste timp

Descoperirile excepționale din această primăvară, realizate în bazinul Mureșului – pe șantierul tronsonului Orăștie – Sibiu, Autostrada A1, zona „Tărtăria I”, precum și din alte cinci astfel de situri arheologice deschise pe același traseu -, atestând o perioadă vastă, de la epoca fierului, la necropole romane și așezari medievale de secol XV, dovedesc că munca arheologilor are o însemnătate majoră pentru reconstrucția științifică și fundamentată a istoriei și culturii României.

Iar ca să înțelegem și mai bine cine sunt cei care „conspiră”, punând umărul la nefinalizarea autostrăzilor din României, am căutat pe teren „monstrul cu trei capete” care înghite asfalt. Și, ce să vezi?! Toate trei capetele aveau chip de femeie, după cum puteți vedea în reportajul VIDEO difuzat joi seara la GÂNDUL live