Cum să duci un interlop pe ultimul drum: ”A fost un om, să mor eu, a fost așa un om…”

Publicat: 17 04. 2016, 22:02
Actualizat: 06 03. 2019, 03:01

Cortegiul funerar a pornit de la Cernica în jurul prânzului, iar în drumul spre Cimitirul Bellu Militar a făcut o oprire la o biserică din Pantelimon. A ajuns la Cimitirul Bellu în jurul orei 17:00, acolo unde mii de oameni așteptau deja să-l conducă pe Fane Spoitoru pe ultimul drum.

Pentru cei veniți încă de la prânz, așteptarea a fost lungă, iar pentru a trece timpul mai ușor, tinerii și-au făcut selfiuri pe morminte. În fața capelei Militare de la Cimitirul Bellu, Sorin Copilul de Aur și formația sa făceau atmosferă. La boxele din jurul locului unde urma să fie adus sicriul se putea auzi vocea manelistului: „Haideți, oameni buni, trăi-ți-ar copiii, mai la dreapta, mai la stânga, să facem loc că vine familia. Ordine!”.

La intrarea pe poarta cimitirului, patru-cinci persoane s-au urcat pe un mormânt înalt, cu statuia unui vultur în loc de cruce. Un adolescent care vrea să vadă mai bine s-a cocoțat și mai sus decât ceilalți, luând de gât vulturul de piatră cu o mână, iar în cealaltă ținând telefonul ca să filmeze cortegiul care se apropia.

Pe o piatră funerară, doi bărbați plictisiți scuipau coji de semințe, era mormântul lui Aurel Vlaicu. Imaginea nu a fost una izolată, pe toate cavourile din jur stăteau îngrămădiți zeci de oameni, unii ținând copiii în brațe, alții fumând, mulți dintre ei cu telefoanele în mână pentru a imortaliza momentul.

Cortegiul funerar a intrat în cimitir pe muzica din filmul „Nașul”, pe un covor de petale de trandafir, și în aplauzele miilor de oameni adunați acolo.

Cât timp s-a oficiat slujba, oamenii s-au plimbat printre morminte. Unii mâncâu, fumau, se ceartau și discutau despre ce se întâmplă. „Fane a fost un om… să mor eu, a fost așa un om…”, „Da mă, mânca-ți-aș!”. La un moment dat, slujba se întrerupe iar Sorin Copilul de Aur strigă în microfon că cineva a furat un iPhone (telefonul unei jurnaliste de la trustul Intact) și cere să fie înapoiat. Slujba continuă, interlopii dau dedicații și împart sute de euro maneliștilor.

Slujba religioasă a ținut aproape o oră și jumătate, timp în care lumea s-a îngrămădit să vadă sicriul, iar la final l-au condus la groapă în aplauze. După ce siciriul a fost coborât în pământ, oamenii au început să plece. A fost o zi bună pentru cerșetorii din cimitir, cei care au participa la înmormântare, le-au împărțit hârtii de 10 și 50 de lei la plecare.

În urmă, două femei care au grijă de morminte stăteau pe o bancă de pe o alee lăturalnică a cimitirului și se plângeau de mizeria lăsată în urmă. În jurul lor, printre morminte, pe alei, au rămas pungi goale de cipsuri, peturi de sucuri, hârtii, mii de coji de semințe și mucuri de țigară.

„Să vezi cât ne ia să curățăm toate astea…” „Da, mamă, așa e de fiecare dată” .