De ce ne punem ghetuțele la ușă de Moș Nicolae. Care este originea acestei tradiții

Anual, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, milioane de copii din România își pregătesc ghetuțele cu emoție și îl așteaptă pe Moș Nicolae.

Este una dintre cele mai vechi tradiții de iarnă, dar puțini știu de unde provine acest obicei și ce semnificație spirituală are.

Tradiția ghetuțelor lustruite nu este doar o joacă sau o legendă frumoasă pentru cei mici. Ea are rădăcini adânci în istorie, în credință și în valorile morale pe care această sărbătoare le transmite de sute de ani.

Originea tradiției cu moșul care aducea daruri în secret

Tradiția vine din povestea reală a unui episcop cunoscut pentru bunătatea sa: Sfântul Nicolae, episcop de Myra. Acesta obișnuia să ajute oamenii nevoiași în taină, fără să aștepte recunoștință, lăsând daruri la uși, în vase sau prin locuri în care nu putea fi văzut.

Legenda surorilor nevoiașe

Cea mai cunoscută poveste spune că un tată sărac nu-și putea mărita fiicele pentru că nu avea zestre. Aflând asta, Sfântul Nicolae ar fi venit noaptea și ar fi lăsat pungi cu aur în ghetele lăsate la uscat lângă foc, pentru ca fetele să poată avea un viitor mai bun.

De aici și tradiția darurilor lăsate în ghetuțe: un gest discret, făcut din iubire, fără a cere nimic în schimb.

De ce au fost alese ghetuțele?

În vechime, oamenii își lăsau încălțămintea la ușă sau lângă vatră pentru a se usca peste noapte. A fost locul cel mai firesc în care cineva putea lăsa un dar în mod anonim. Spiritual, ghetele sunt un simbol al drumului pe care îl parcurgem.

A primi un dar în ghetuțe înseamnă:

• binecuvântare pentru drumul care urmează,

• protecție,

• ghidare,

• încurajare.

Copiii sunt învățați să fie harnici, să-și curețe încălțările, să fie ordonați și responsabili. Curățenia devenea un mic „ritual” al pregătirii pentru daruri.

Recomandările autorului: