Anca Pandrea, văduva lui Iurie Darie, găsită de vecini într-o baltă de sânge. Care este starea actriței, internată acum la Floreasca

„Am avut niște probleme cu plămânii. Eu am insuficiență cardiacă și pulmonară. De la aerul condiționat n-am putut o zi întreagă să scot un sunet, apoi am tușit foarte foarte tare și am fost la pneumologul la care sunt în tratament. Ieri (joi, n.r.), se pare că totul s-a întâmplat din cauza tensiunii foarte mici. Mă simt mai bine. M-au cusut la căpușor”, a spus Anca Pandrea pentru MEDIAFAX.

Un apropiat al Ancăi Pandrea a povestit pentru MEDIAFAX că actrița este în stare stabilă, dar că s-a lovit la cap joi seară, după ce s-a întors acasă de la un eveniment monden.

„Actrița lăsase poarta întredeschisă, pentru că pe stradă erau câinii ei și voia să îi lase să se întoarcă în curte. După ce s-a îmbrăcat în pijamale, când se pregătea să se ducă la culcare, i s-a făcut rău”, a povestit acesta.

Potrivit medicilor, actriței i-a scăzut brusc tensiunea, pe fondul unei răceli. „E răcita de trei zile și ia antibiotice”, a mai declarat acesta.

Norocul Ancăi Pandrea a fost că, văzând poarta întredeschisă, vecinii s-au alarmat și astfel au găsit-o căzută în camera de la stradă, într-o baltă de sânge.

„S-a lovit la cap, dar nu are hematom și nu are probleme de niciun fel”, a mai spus apropiatul acesteia. „I-au făcut tomografie și toate analizele. Este cusută la cap și se pare că i-a curs destul de mult sânge”, a declarat acesta, care a adăugat că Anca Pandrea va petrece sfârșitul de săptămână la Spitalul Floreasca, medicii continuând să o monitorizeze pentru probleme cardiace și respiratorii.

În vârstă de 72 de ani, Anca Pandrea și-a făcut studiile la Institutul de Teatru și a jucat apoi la Teatrul de Comedie din București, unde i-a avut ca parteneri, printre alții pe Dem Rădulescu, Stela Popescu și Iurie Darie, cu care a avut și o relație de aproape 25 de ani, până la moartea acestuia, în 2012.

Printre filmele în care a jucat Anca Pandrea se numără „De-aș fi… Harap Alb” (1965), „Steaua fără nume” (1966), „Doctor fără voie” (1976), „Un om în Loden” (1979).