Cum s-ar putea debloca Bucureștiul? Soluția unuia dintre cei mai buni arhitecți din România
Unul dintre cei mai cunoscuți arhitecți din România spune că marea problemă a Bucureștiului este lipsa spațiilor în proprietatea administrației, lucru care face practic imposibilă realizarea unor proiecte de interes public.
Dincolo de acest lucru, capitala României nu are nici în acest moment cadastrul finalizat, iar fără a avea o evidență exactă a tuturor imobilelor, reformarea orașului este aproape imposibilă.
Situația în care se află Bucureștiul azi oglindește de fapt întreaga țară, puÂține orașe ale României fiind conÂstruÂite pentru a răspunde unei logici a traiului în comun.
„România ca țară nu prea a avut planuri pentru dezvoltarea marilor orașe, decât cu anumite excepții. Zona Ardealului are ceva mai multă consistență în ceea ce privește organizarea orașelor. Bucureștiul însă nu are nici în acest moment cadastru. Orașele din Ardeal aveau acest lucru din vremea imperiului austriac. PUG-ul (planul urbanistic general) Bucureștiului nu se poate finaliza pentru că orașului îi lipsește cadastrul. De aici vine și marea problemă de construcție a Bucureștiului”, spune Dorin Ștefan, cel care deține biroul de arhitectură cu același nume.
Principala problemă
Dorin Ștefan este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, de semnătura sa fiind legate proiecte aproape emblematice ale Bucureștiului, ultimul fiind chiar Aviatorilor 8. Proiectul de lângă clădirea guvernului, finalizat anul acesta, a redat orașului una dintre cele mai remarcabile construcții executate în stil neoromânesc, vila Oromolu, și a adus în inima Capitalei o clădire de birouri cu o „fluiditate” cu totul aparte.
De altfel, mai tot ce s-a construit în București sunt inițiative private, rezultatul nefiind însă cumva integrat într-o logică de dezvoltare a orașului programată de autorități. De aici au rezultat și marile probleme de aglomerație din ultimii ani. „Tot ce s-a întâmplat în București în ultimii 20 de ani reflectă dezvoltarea inițiativei private. Problema este că orașul nu are o infrastructură publică pe care să crească inițiativa privată, care să se dezvolte acolo unde managerii orașului o planificaseră din vreme.”