Descoperirea care îți dă fiori: rechinii te pot auzi când țipi în apă. Până la ce distanță pot detecta sunetele, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Atlantică din Florida
Dacă ești în apă și țipi, un rechin aflat la zeci de metri distanță te-ar putea auzi. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Atlantică din Florida arată că rechinii cu înotătoare negre pot detecta sunete de la până la 74 de metri și pot identifica direcția din care acestea vin.
Rechinii pot auzi sunete de la zeci de metri distanță
Cercetătorii au stabilit că rechinii cu înotătoare negre pot detecta sunete produse în apă de la o distanță de până la aproximativ 75 de metri. Studiul a fost realizat de Universitatea Atlantică din Florida și a urmărit atât capacitatea rechinilor de a auzi sunetele, cât și modul în care aceștia identifică direcția din care provin.
Specialiștii au folosit sunete controlate, de joasă frecvență, și au urmărit rechinii cu ajutorul dronelor. Scopul a fost să afle cât de bine pot auzi rechinii cu înotătoare negre și cum reacționează aceștia la sunetele produse în apă. Rezultatele au arătat că rechinii nu doar că pot auzi sunete de la o asemenea distanță, ci pot și să determine direcția din care vine sunetul.
Unde se află urechile rechinilor
Rechinii au urechi, însă acestea nu sunt vizibile la exterior, așa cum se întâmplă în cazul oamenilor. Pe ambele părți ale capului se află mici deschideri care duc către urechea internă, situată în interiorul craniului.
Apa este un mediu foarte eficient pentru transmiterea sunetelor. Acestea se propagă mai repede și pe distanțe mai mari în apă decât în aer, ceea ce le permite rechinilor să perceapă sunetele produse în mediul marin. Rechinii pot detecta zgomotele produse de prada aflată în apropiere, de alți prădători sau de surse de zgomot pe care le pot evita, cum ar fi bărcile.
Capacitatea rechinilor de a auzi era deja cunoscută de oamenii de știință. Studiul recent a urmărit însă să determine distanța de la care pot detecta un sunet și modul în care reacționează atunci când acesta este produs la distanță.
Cum au testat cercetătorii auzul rechinilor
Cercetătorii au ales pentru studiu rechinii cu înotătoare negre, care se adună în anumite perioade în apele din sud-estul Floridei. Zona oferă condiții potrivite pentru cercetare, deoarece apa este relativ limpede și puțin adâncă.
Aceste condiții le-au permis oamenilor de știință să transmită sunete de la distanță și să observe reacțiile rechinilor fără să le afecteze comportamentul natural.
Rechinii evită de obicei să se apropie prea mult de oameni, ceea ce poate face dificilă observarea lor în mediul natural. Coautorul studiului, dr. Stephen Kajiura, a explicat într-un podcast anterior al IFLScience că, în timpul cercetărilor, a fost nevoit uneori să rămână nemișcat ca o piatră pentru ca rechinii să se apropie suficient.
Pentru acest studiu, specialiștii au folosit o barcă ca să transmită sunete cu frecvențe diferite. Cu ajutorul unor hidrofoane, aceștia au măsurat intensitatea sunetului în zona în care înota fiecare rechin.
În același timp, o dronă a filmat rechinii de la suprafață. Cercetătorii au analizat ulterior imaginile pentru a observa dacă animalele își schimbau direcția de înot sau comportamentul după ce auzeau sunetele.
Rechinii pot detecta sunete la 74 de metri
Rezultatele au arătat că rechinii au reacționat la toate intervalele de sunete testate. Rechinii au putut detecta sunete de la o distanță de până la 74 de metri, adică aproximativ 243 de picioare. Pentru a înțelege mai ușor distanța, aceasta este aproximativ lungimea celebrei Tapiserii de la Bayeux.
Tapiseria de la Bayeux
Mai mult, cercetătorii au observat că rechinii își schimbau rapid direcția atunci când auzeau sunetele. În loc să se îndrepte către sursa zgomotului, aceștia înotau în direcția opusă. Așadar, imaginea unui rechin care te aude țipând în apă poate părea înfricoșătoare, însă reacția observată în cadrul studiului a fost una diferită: rechinii au ales să se îndepărteze de sunet.
Ce au descoperit oamenii de știință despre auzul rechinilor
Cercetarea este importantă nu doar pentru că arată distanța de la care pot auzi rechinii, ci și pentru că oferă informații noi despre modul în care funcționează auzul lor.
„Ceea ce face ca această descoperire să fie deosebit de interesantă este faptul că rechinii reacționau la sunete dincolo de câmpul acustic apropiat, unde sunetul se comportă diferit față de sursă”, a spus Stephen Kajiura într-un comunicat al Universității Atlantică din Florida.
Potrivit cercetătorului, acest lucru sugerează că rechinii pot detecta mișcarea particulelor produse de sunet chiar și atunci când se află la o distanță considerabilă de sursă. Până acum, oamenii de știință nu reușiseră să demonstreze acest lucru în cazul rechinilor care înoată liber. Descoperirea oferă astfel o imagine mai clară asupra felului în care rechinii își folosesc simțurile pentru a se orienta în mediul marin.
Zgomotul produs de oameni poate afecta rechinii
Cercetătorii vor să afle în continuare ce anume din sistemul senzorial al rechinilor le permite să detecteze sunetele de la distanțe atât de mari. Întrebarea este importantă și pentru că oceanele devin tot mai zgomotoase din cauza activităților oamenilor. Bărcile, platformele petroliere și alte activități desfășurate pe mare produc permanent sunete care se răspândesc în apă.
Pe măsură ce zgomotul produs de oameni crește, înțelegerea modului în care rechinii aud și reacționează la aceste sunete îi poate ajuta pe cercetători să afle cum sunt afectate aceste animale. Astfel de informații ar putea contribui, în timp, la găsirea unor metode mai bune pentru protejarea rechinilor și a altor prădători marini, care sunt importanți pentru echilibrul ecosistemelor oceanice.