Câte luni trebuie sa aibă lucrate o femeie pentru acordarea unui concediu prenatal. Ce trebuie să știe viitoarele mame

În România, concediul de sarcină și lăuzie face parte din categoria concediilor medicale și este reglementat prin legislația privind asigurările sociale de sănătate. Acesta are o durată totală de 126 de zile calendaristice, împărțite, de regulă, între perioada prenatală și cea postnatală, iar viitoarea mamă poate alege cum să împartă aceste zile, cu condiția ca după naștere să beneficieze de minimum 42 de zile.

Pentru a primi indemnizația aferentă concediului prenatal, legea prevede că persoana trebuie să fi realizat cel puțin 6 luni de contribuții la sistemul de asigurări sociale de sănătate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical. Aceste luni nu trebuie să fie neapărat consecutive, însă trebuie să se încadreze în intervalul menționat, potrivit bzi.ro.

Stagiul de cotizare poate include perioade în care persoana a lucrat cu contract individual de muncă, dar și anumite situații asimilate, cum ar fi concediile medicale anterioare sau alte perioade prevăzute de lege.

Totodată, pot exista cazuri speciale, cum ar fi cele în care angajata a schimbat recent locul de muncă, dar important este ca în total să existe cele 6 luni de contribuții în ultimele 12 luni.

În general, indemnizația pentru concediul prenatal reprezintă un procent din media veniturilor brute realizate în ultimele 6 luni din cele 12 care constituie stagiu de cotizare. Astfel, cuantumul variază în funcție de salariul avut anterior intrării în concediu.

Câte luni trebuie sa ai lucrate pentru a putea intra în concediu prenatal

La întrebarea… „câte luni trebuie sa ai lucrate pentru prenatal?”, răspunsul este următorul: minimum 6 luni de stagiu de cotizare în ultimele 12 luni. Totuși, în spatele acestui răspuns aparent simplu se află mai multe detalii care merită înțelese.

În primul rând, nu este obligatoriu ca cele 6 luni să fie lucrate la același angajator. Dacă o persoană și-a schimbat locul de muncă, dar a avut contracte legale și a plătit contribuții, aceste perioade se cumulează. De asemenea, dacă au existat pauze între contracte, important este ca totalul lunilor cu contribuții să atingă pragul minim cerut.

În al doilea rând, există situații particulare în care stagiul de cotizare poate fi completat și prin perioade asimilate. De exemplu, anumite concedii medicale sau perioade în care persoana a beneficiat de indemnizație de șomaj pot fi luate în calcul, în funcție de reglementările în vigoare.

De aceea, este recomandat ca viitoarea mamă să discute cu departamentul de resurse umane sau cu un specialist în legislația muncii pentru a avea o imagine clară asupra situației sale, potrivit sursei citate.

O altă confuzie frecventă apare între concediul prenatal și concediul pentru creșterea copilului. Pentru cel din urmă, condițiile privind veniturile și perioada de activitate sunt diferite, fiind necesară realizarea de venituri impozabile timp de 12 luni în ultimii 2 ani anteriori nașterii copilului.

Din acest motiv, informarea corectă este esențială pentru a evita surprizele neplăcute. Planificarea perioadei de sarcină presupune nu doar pregătiri emoționale și medicale, ci și o bună înțelegere a drepturilor legale. Întrebarea „câte luni trebuie sa ai lucrate pentru prenatal” reflectă nevoia de siguranță și claritate într-un moment important din viața unei familii.

Autorul mai recomandă…

EXEMPLU. Povestea impresionantă a paramedicului care și-a lăsat acasă copilul abia născut și s-a urcat în ambulanță. Mărturii exclusive!

Tot ce trebuie să știi despre BENEFICIILE concediului de creștere și îngrijire a copilului