Centrala de la Cernavodă rămâne închisă. Directorul tehnic al Nuclearelectrica anunță că nu va fi apă suficientă în următoarele 10 zile pentru a porni una dintre unități

Centrala de la Cernavodă nu va fi repornită „în următoarele 10 zile”, deoarece nu va fi apă suficientă, susține directorului tehnic al Nuclearelectrica. Nivelul scăzut al Dunării împiedică reluarea funcționării unităților. Autoritățile nu pot estima deocamdată când va fi repornit cel puțin unul dintre reactoare, iar prognozele privind creșterea debitului rămân rezervate.

„În următoarele zece zile nu vom avea suficientă apă pe Dunăre ca să putem porni una din cele două unități”, a anunțat Emil Macovei, director tehnic Nuclearelectrica.

Centrala de la Cernavodă rămâne închisă

Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi spune că nu există o dată certă pentru repornirea Centralei de la Cernavodă. Debitul Dunării nu a crescut, iar prognozele rămân rezervate. Autoritățile încearcă să grăbească redeschiderea prin lucrări de dragare în zona Cernavodă, iar centrala nu va fi repornită cel puțin în următoarele 10 zile.

„Nu putem avansa o dată pentru redeschiderea centralei. Prognozele sunt rezervate. Debitul încă nu crește. Încercăm să avansăm termenul prin lucrări pe care Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați le face în zona Cernavodă, de dragare în principa. Nu avem o dată certă pentru deschiderea Cernavodă. Cel puțin nu pentru următoarele zece zile”, a spus și secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la conferința națională RO 3.0 „Securitatea energetică în fața schimbărilor climatice”, organizată de Antena 3 CNN.

Debitul Dunării a atins valori istorice de scăzute, ceea ce a dus la oprirea celor 2 reactoare de la Cernavodă. Acestea asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă (sursa de energie care poate fi programată la cerere). Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august 2026.

Sistemul energetic traversează o perioadă dificilă

Virgiliu Ivan, directorul Dispeceratului Energetic Național (DEN), spune că sistemul energetic a trecut printr-o perioadă dificilă, dar a funcționat în siguranță. El afirmă că amploarea crizei provocate de secetă și caniculă a fost una neașteptată. El mai susține că România a reușit să depășească această perioadă și va continua să facă față situației. Virgiliu Ivan estimează că în septembrie consumul de energie va rămâne moderat, iar cererea ar urma să fie între 7.000 și 7.500 MW. Pentru octombrie, estimarea maximă este de 7.700 MW.

De altfel, România vrea să ajungă la 10 GW de energie solară și eoliană până în 2030, iar autoritățile pregătesc și investiții în sisteme de stocare. Planurile vizează în principal baterii și soluții de stocare hidro, pentru creșterea siguranței sistemului energetic.

Investiții în dezvoltarea energiei solare și eoliene

România investe în dezvoltarea energiei solare și eoliene, în timp ce energia geotermală este folosită mai ales pentru termoficare. Ministerul Energiei a cofinanțat 30 de proiecte prin PNRR, cu o valoare de peste 200 de milioane de euro. Alte proiecte sunt finanțate prin Fondul pentru Modernizare. România are și o schemă de contracte pentru diferență de peste 3 miliarde de euro, destinată investițiilor în energie regenerabilă, susține Cristian Bușoi.

Ministerul Energiei va pune accent pe dezvoltarea capacităților de stocare. Sunt vizate în special bateriile, dar și soluțiile hidro. Cristian Bușoi spune că România are la dispoziție puțin peste 2 miliarde de euro pentru proiecte energetice. Fondurile vor fi direcționate către investiții care trebuie finalizate până în 2030.