Ce sunt „orașele-burete”, mecanismul prin care Uniunea Europeană vrea să reducă inundațiile. Ce face Bucureștiul cu apa de ploaie

Ultimele luni au fost marcate de inundații devastatoare în mai multe zone din Europa. Printre statele afectate se numără Spania, Franța, precum și Itali. Inundații au fost înregistrate și în România, îndeosebi în luna iunie, când ploile abundente au format viituri, iar sute de gospodării au fost afectate. Apa de ploaie, în schimb, ar urma să fie absorbită de sol, apoi reutilizată, fiind vorba despre un mecanism pe care Uniunea Europeană îl pregătește. Mecanismul este inspirat de modelul chinezesc al „orașelor-burete”, prin care centrele urbane vor putea reține și reutiliza apa de ploaie pentru a limita efectele inundațiilor și secetei.

Diverse mecanisme au fost, deja, implementate în mai multe zone din Europa. La Rotterdam, piața Benthemplein poate reține până la 1,7 milioane de litri de apă în timpul ploilor torențiale. În Malmö, acoperișurile verzi, iazurile și canalele au redus pagubele provocate de inundații. Copenhaga colectează apa de ploaie în rezervoare subterane și grădini special amenajate.

„Una dintre cele mai eficiente metode prin care orașele se pot adapta este să renunțe la un secol de urbanism care a tratat ploaia ca pe un deșeu, nu ca pe o resursă valoroasă”, spune Justin Abbott, specialist în apă pentru Europa la firma de inginerie Arup.

Cum a apărut conceptul „orașelor-burete”?

Totuși, care este istoria conceptului „orașelor-burete”? Acesta a fost dezvoltat la începutul anilor 2000 de arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu. El a avut un sfârșit tragic, în 2025, murind într-un accident aviatic în Brazilia. Prin intermediul acestui concept, iazurile, zonele umede și șanțurile cu vegetație rețin apa de ploaie, care poate fi reutilizată sau absorbită în sol. Vegetația contribuie și la răcorirea străzilor în perioadele caniculare, arată Euronews.com.

După inundațiile din Beijing din 2012, soldate cu 79 de morți, China a introdus reguli pentru dezvoltarea „orașelor-burete” și a lansat un program-pilot în 16 orașe. Până în 2030, țara vrea ca 80% din zonele urbane să adopte acest model. Comisia Europeană a inclus conceptul în Strategia pentru reziliența apei din 2025 și pregătește mecanismul „Sponge Facility”.

„Orașele-burete”, în schimb, nu reprezintă o soluție pentru orice. În centrele istorice, intervențiile sunt îngreunate de clădirile protejate și infrastructura existentă. Specialiștii recomandă soluții mai mici, precum plantarea copacilor și amenajarea acoperișurilor verzi. În cazul furtunilor extreme, solul se poate satura, iar rezervoarele se vor umple. De aceea, „orașele-burete” trebuie să fie completate cu sisteme clasice de canalizare, rezervoare mai mari și căi de evacuare a apei.

În București există un bazin subteran de 2.000 de metri cubi

Capitala României are, deja, un sistem prin care este strânsă apa de ploaie. După ploile torențiale din iunie 2026, Primăria Capitalei a anunțat că proiectele publice vor include soluții de tip „oraș-burete”. În Sectorul 3, un bazin subteran de 2.000 de metri cubi este deja finalizat, iar alte două sunt în lucru. Bucureștiul amenajează și prima grădină de ploaie, în Parcul Tineretului. La Timișoara, Aquatim discută aplicarea conceptului pentru refacerea rezervelor de apă subterană.

Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ