Motivul pentru care profesorii refuză să se vaccineze! Ține de „nivelul relativ crescut de educație” / Daniel David: Nimeni nu e imun la pseudo-cunoaștere!

Publicat: 18 01. 2021, 07:25
Rectorul UBB, Prof. univ. dr. Daniel David / Sursa: Blogul personal

Mai puțin de jumătate dintre profesorii din învățământul preuniversitar au de gând să se vaccineze anti-COVID, potrivit unui studiu al Ministerului Educației.

Specialiștii spun că acest lucru ține de lipsa campaniei de informare și nivelul „relativ” de educație.

Doar 45,06% dintre angajații din învățământul preuniversitar au spus că se vor vaccina.

În sistemul universitar lucrurile stau ceva mai bine: 59,64% dintre angajați se vor vaccina.

„Preuniversitarul nu este imun la pseudo-cunoaștere”

„Cred că cei 50% care nu au confirmat intenţia de a se vaccina fac parte de fapt din trei categorii: (a) unii sunt încă indecişi; (2) unii nu intenţionează să se vaccineze (antivaccinişti); (c) la alţii nu a ajuns solicitarea şi/sau nu au apucat să se exprime (blocaj în comunicare/lipsa email etc.). Trebuie însă să recunoaştem că preuniversitarul nu este imun la pseudo-cunoaştere, aşa cum am văzut şi în ultimele săptămâni (exemplu cursuri de numerologie/astrologie etc.)”, a explicat, pentru Adevărul.ro, psihologul Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) şi autorul „Psihologiei poporului român”, referindu-se la cursurile de numerologie la care au participat sute de profesori zilele trecute.

„Există un nivel destul de crescut de educaţie (ex. profesorii sunt absolvenţi de studii superioare), astfel că oamenii se simt îndrituiţi, deşi nejustificat, să aibă opinii despre aproape orice; din păcate, nivelul crescut de educaţie nu te face expert în orice domeniu, astfel că oamenii ajung să-şi confunde opiniile cu cunoaşterea, ajungând în formula puţine cunoştinţe, multe convingeri (adesea eronate)!”, arată David.

„La UBB, pe baza datelor recente pe care le avem procentul de intenţie cu privire la vaccinare merge spre 70% în general, şi chiar mai mult în componenta academică. Oamenii dau mai multă atenţie expertizei, ei înşişi fiind experţi în diverse domenii, şi, în consecinţă, înţeleg astfel mai bine ce înseamnă acest lucru şi cum trebuie să te raportezi la el.”

„Trebuie căutate modele de referință pentru profesorii indeciși”

David susţine că studiile superioare pe care le au cadrele didactice nu ar trebui să le împiedice să asculte experţii: „A fi un om educat adecvat şi cu bun-simţ nu înseamnă să te exprimi cu referire la orice – sau dacă nu te poţi abţine să o faci doar ca ipoteză/ca interogaţie – ci înseamnă să fii asertiv (să te exprimi atunci când e cazul) în maniera adecvată, dar şi să ştii când să taci şi să asculţi experţii!”

„Profesorii anti-vaccinişti vor servi ca model încurajator pe linia pseudo-cunoaşterii pentru unii părinţi deja afectaţi de pseudo-cunoaştere. În plus, s-ar putea să genereze nemulţumiri ale părinţilor educaţi şi cu respect pentru experţi, deoarece le pun la risc copiii. În fine, pot deveni factori declanşatori ai unor focare în şcoli, ducând apoi la închiderea şcolilor, din nou cu impact negativ pentru copii şi părinţi.“

Campania de vaccinare trebuie gândită nu doar ca promovare, ci şi ca informare! Trebuie căutate modele de referinţă pentru profesorii nehotărâţi şi făcută campania de vaccinare prin implicarea acestora. În plus, trebuie crescută accesibilitatea la informaţii şi la procesul de vaccinare”, conchide David.