Bolojan a bătut recordul interimatului Guvernului Boc: 72 de zile de criză politică și negocieri pe muchie de cuțit. România, în haos politic și economic

Guvernul Bolojan doboară joi, pe 16 iulie, un record politic vechi de aproape 17 ani deținut, până ieri, de cabinetul Emil Boc – demis la 13 octombrie 2009. România intră în cea mai lungă perioadă de criză guvernamentală postdecembristă cu Ilie Bolojan la Palatul Victoria, la 72 de zile după ce a fost demis cu 281 de voturi în Parlament.

În ambele cazuri, Parlamentul a găsit majoritatea necesară pentru a dărâma un Guvern, dar sistemul politic nu a reușit să producă majoritatea pozitivă necesară învestirii altuia. În 2009, Guvernul Boc a fost primul Executiv postdecembrist demis prin moțiune de cenzură, cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă, după ruperea coaliției PDL–PSD. Interimatul a durat până la 23 decembrie când a depus jurământul noul Cabinet Boc. Perioada a fost de 71 de zile complete.

Diferența dintre interimatul lui Boc și cel al lui Bolojan

În 2026, Bolojan a căzut cu 281 de voturi – o cifră care a arătat existența unei majorități parlamentare foarte largi pentru demiterea Guvernului, dar care nu s-a transformat ulterior într-o majoritate capabilă să învestească rapid un succesor.

Diferența este însă politică. În 2009 exista o majoritate parlamentară declarată în jurul unei soluții — Klaus Iohannis — dar Băsescu refuza acea soluție și desemna alți candidați. Blocajul era, așadar, în mare măsură Președinție versus majoritate parlamentară. În 2026, după căderea Guvernului Bolojan, tentativa Adrian Veștea a ajuns la vot, dar Cabinetul a primit doar 189 de voturi pentru, insuficiente pentru învestire.

Nicușor Dan a desemnat doi premieri care nu au obținut majoritate parlamentară

Pe data de 4 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac candidat la funcția de premier, iar acesta și-a depus mandatul zece zile mai târziu, fără să ajungă însă cu o listă de miniștri în Parlament.

Pe 14 iunie, Adrian Veștea a fost desemnat de Nicușor Dan, însă Cabinetul propus de acesta a obținut doar 189 de voturi, pe 22 iunie, 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, având nevoie de 233 necesare pentru învestire.

Nicușor Dan a anunțat că nu va face o nouă numire până când nu va exista o majoritate parlamentară. Președintele a cerut partidelor parlamentare să ajungă la o înțelegere, însă negocierile s-au prelungit fără un rezultat. Liderii PNL, PSD, UDMR, USR și ai minorităților au făcut cărare la Cotroceni, unde au fost chemați pentru consultări.

Cum au eșuat toate consultările la Cotroceni

PNL a împins numele europarlamentarului Sigfried Mureșan ca propunere a triadei politice PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, deși inițial a circulat varianta susținerii unui guvern minoritar PSD cu Sorin Grindeanu premier.

Criza politică prelungită și riscul de a pierde miliarde de euro din PNRR în absența unui guvern cu puteri depline au încins spiritele în politică și au adâncit divergențele dintre partidele din fosta coaliție.

Tot contextul a redus șansele unui consens parlamentar pentru o formulă de guvernare. Iar termenul unei noi desemnări pentru funcție de premier a fost împins tacit, atât de Nicușor Dan cât și de liderii partidelor parlamentare către o dată neprecizată din toamnă.

Președintele a transmis că puterea executivă va fi exercitată în continuare de guvernul Bolojan, fără puteri depline, fără să își dea un deadline concret pentru o nouă propunere de premier.

Între timp, AUR a anunțat că intenționează să declanșeze procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan și că va începe negocieri cu celelalte partide pentru a obține numărul necesar de semnături. În paralel, formațiunea condusă de George Simion a hotărât să nu susțină un viitor guvern și să împingă tabla de șah politică spre alegeri anticipate. Pentru ca solicitarea de suspendare să poată fi depusă la Birourile permanente reunite ale Parlamentului, este nevoie de semnăturile a cel puțin 155 de parlamentari. AUR dispune de aproximativ 90 de parlamentari, ceea ce înseamnă că are nevoie de încă 65 de semnături din partea altor formațiuni.

Ce s-a întâmplat efectiv în cele 71 de zile de interimat ale lui Boc

În cazul Guvernului Boc, criza guvernamentală a fost practic înghețată de competiția prezidențială.  După demiterea din 13 octombrie 2009, Traian Băsescu a intrat într-un conflict deschis cu majoritatea PSD–PNL–UDMR, care îl susținea pe Klaus Iohannis pentru funcția de premier. Băsescu l-a desemnat însă, pe 15 octombrie, pe Lucian Croitoru. Cabinetul Croitoru a fost respins pe 4 noiembrie, cu 189 de voturi pentru și 250 împotrivă. Pe 6 noiembrie, Băsescu l-a desemnat pe Liviu Negoiță, însă procedura nu a mai ajuns la un vot de învestitură înainte de finalizarea alegerilor prezidențiale, scria Mediafax la acel moment.

Primul tur s-a desfășurat pe 22 noiembrie, al doilea pe 6 decembrie. După realegerea lui Băsescu, soluția politică a fost revenirea la Emil Boc: acesta a fost desemnat din nou premier, iar noul Cabinet Boc a depus jurământul pe 23 decembrie.

Constituția nu prevede un termen-limită pentru perioada de interimat a Guvernului

Bolojan depășește recordul lui Boc într-o configurație politică diferită. În 2009, criza era alimentată de confruntarea instituțională și de prezidențiale. În 2026, prelungirea interimatului indică incapacitatea partidelor de a transforma majoritatea care a răsturnat Guvernul într-o formulă de guvernare viabilă.

Constituțional, situația nu are un termen-limită explicit pentru Guvernul demis. Articolul 110 alin. (4) prevede că acesta „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern. Prin urmare, limita nu este temporală, ci una de competență.