Inteligența artificială consumă într-un an la fel de multă energie ca România în 10. Nota de plată pe care o achităm toți, chiar dacă nu folosim AI-ul
Chatboții cu care stăm de vorbă în fiecare zi stau pe cloud și nu ne obligă să ne cumpărăm cele mai avansate calculatoare ca să ne facem treaba cu ei. Plătești un abonament lunar de câteva zeci sau sute de dolari și gata, ai acces la tot internetul. Doar că abonamentele sunt doar o mică parte din cât plătim în realitate pentru luxul de a avea un agent AI în buzunar. Costurile se traduc la final de lună prin prețuri mai mari la curent, prețuri mai mari pentru componente și cipuri și în curând și prețuri mai mari pentru apă.
Companiile cresc prețurile la curent ca să recupereze banii investiți pentru inteligența artificială
Ca să susțină un centru de date tip „hyperscale”, companiile energetice trebuie să construiască stații noi de transformare, linii de înaltă tensiune și unități de generare. Costurile de modernizare în valoare de miliarde de dolari sunt adesea amortizate prin majorarea tarifelor de distribuție, asta pentru că infrastructura energetică este considerată un bun comun de utilitate publică. Problema cea mai mare apare atunci când consumatorii casnici ajung să acopere modernizarea unei infrastructuri pe care nu o să o folosească. Asta pentru că 83% dintre oamenii de pe pământ nu folosesc în mod regulat inteligența artificială. În anul 2025, consumul global de energie al centrelor de date a atins 485 TWh, adică cât curent ar consuma România în 10 ani, sau cât consumă deja țări ca Germania sau Franța cu multe astfel de centre de date. O singură întrebare pe care i-o punem inteligenței artificiale consumă de până la 200 de ori mai multă electricitate comparativ cu o căutare tradițională pe internet. Previziunile Agenției Internaționale pentru Energie arată că centrele de date vor ajunge să consume dublu până în 2030. 950 de TWh, sau echivalentul consumului energetic anual al Japoniei.
Inteligența artificială pune în pericol și prețurile apei
Serverele dedicate inteligenței artificiale se încălzesc mult mai tare decât cele tradiționale și tocmai de asta au nevoie de răcire cu lichid ca să nu se supraîncălzească. Lichidul cel mai potrivit este apa, iar ca să generezi un clip ai nevoie de peste 4 litri de apă cu care să răcești serverele. ONU atrage atenția că, până în 2030, volumul de apă utilizat global de industria AI va fi de 9,3 trilioane de litri anual. O cantitate suficientă pentru 1,3 miliarde de persoane. Problema e mai gravă la nivel local. Multe centre de date sunt construite în regiuni cu climă aridă, unde energia solară este ieftină, dar apa nu e atât de ușor de găsit. Extragerea masivă din pânza freatică sau din bazinele hidrografice locale pune presiune directă pe rezervele municipale și astfel apare un risc iminent de scumpire a apei pentru rezidenți și afectează agricultura din aceste zone.
Prețurile la componente au explodat și continuă să crească
Fabricile mari din Asia (precum TSMC) au făcut o prioritate din onorarea comenzilor uriașe venite din partea corporațiilor tech pentru cipuri AI. Așa au ajuns prețurile memoriilor RAM să urce și cu 200%, iar cele ale plăcilor video cu procesoare de ultimă generație cu până la 50%. Utilizatorii normali sunt cei care resimt cel mai tare aceste creșteri, din cauză că pentru ei nu mai ajung așa multe componente pe raft.