FMI a revizuit prognoza de creștere economică a României pentru 2013 și 2014

Publicat: 31 07. 2013, 11:57
Actualizat: 01 02. 2019, 03:02

Fondul Monetar Internațional (FMI) a îmbunătățit prognoza de creștere economică a României pentru acest an la 2% și la 2,25% anul viitor, pe fondul unor exporturi mai puternice în primul semestru și a unei producții agricole mai bune, a declarat Andrea Schaechter, șeful misiunii FMI în România.

„Constatăm că redresarea economică se accelerează și continuă să se accelereze. În prima parte a anului, exporturile au fost mai puternice, în timp ce cererea internă s-a menținut slabă. Producția agricolă este mult mai bună decât anul trecut. Având în vedere aceste lucruri, am crescut proiecția pentru creșterea economică la 2% pentru acest an, iar pentru anul viitor ne așteptăm ca această redresare să continue, avem o proiecție de «doi și un sfert» pentru anul viitor”, a afirmat Schaechter într-o conferință de presă, la finalul misiunii FMI privind discuțiile în legătură cu noul acord de împrumut.

Ministrul delegat al Bugetului, Liviu Voinea, a declarat luni că prognoza de creștere economică pentru acest an a fost ridicată, în urma discuțiilor cu FMI, de la 1,6% la 1,9%, Guvernul estimând însă pentru sfârșitul anului un avans al PIB peste noua țintă.

Prima rectificare bugetară din acest an se bazează pe un PIB mai mare cu 2,6 miliarde lei, în urcare la 626,2 miliarde lei.

Anterior, FMI și autoritățile române au estimat o creștere de 1,6% în acest an și de 2% anul următor.

FMI anticipează că deficitul de cont curent va continua să se reducă, până la 2-2,5% din PIB în acest an, iar inflația va scădea, urmând să intre în intervalul țintit de BNR înainte de finele anului.

„În ceea ce privește politica fiscală, Guvernul este determinat să realizeze o consolidare fiscală treptată. Odată cu anunțarea rectificării bugetare, Guvernul și-a propus să atingă un deficit de 2,3% din PIB pe cash și de 2,4% pe ESA (Sistemul European de Conturi – n.r.) în acest an, precum și un deficit structural de cel mult 1% din PIB până în 2015”, a afirmat Schaechter.

Ea a menționat că politica fiscală va fi susținută de reforme instituționale, inclusiv măsuri care să stimuleze planificarea pe termen mediu, să dezvolte capacitatea administrativă, să accelereze absorbția fondurilor UE, să consolideze administrarea și guvernanța fiscală și să asigure un control mai bun al arieratelor.