GÂNDUL LIVE. Sebastian Burduja, secretar de stat la Finanțe. Creșterea pensiilor cu 40%, „o scamatorie scoasă din joben acum, în săptămâna dinaintea alegerilor”

Publicat: 23 09. 2020, 13:45
Actualizat: 23 09. 2020, 15:32
Sebastian Burduja, intervenție la Gândul Live

Secretatarul de stat în ministerul finanțelor Sebastian Burduja, a criticat, la Gândul Live, decizia luată de majoritatea aleșilor ieri, în plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului, de a abroga articolul din proiectul rectificării bugetare privind creșterea pensiilor cu 14%, ceea ce înseamnă revenirea la prevederea privind mărirea acestora cu 40%, conform legii adoptate, de la 1 septembrie.

Sebastian Burduja a precizat, la Gândul Live, că în acest moment se pot crește pensiile doar cu 14%, procentul propus de Guvern în proiectul rectificării bugetare, pentru a asigura plata pensiilor și pentru a nu pune în pericol stabilitatea fiscal-bugetară a României.

Articolul a fost abgrogat în comisiile reunite de buget, la propunerea PSD, libralii nu au primit votul necesar pentru retrimiterea în comisii, iar plenul reunit al Parlamentului a votat, marți, revenirea la creșterea cu 40% a pensiilor. Alături de PSD și aliații tradiționali, ProRomânia și ALDE, proiectul a fost votat și de UDMR, care inițial, în comisii, a susținut poziția PNL.

Liberalii, în frunte cu premierul Ludovic Orban, au anunțat ieri că vor apela la toate căile procedurale de atac pentru ca legea să nu intre în vigoare în această formă, inclusiv prin sesizarea Curții Constituționale a României. În ceea ce privește votul UDMR, Orban a apreciat că e regretabil că politicienii maghiari și-au schimbat poziția.

Patronatele dar și BNR au anunțat că dacă aceste majorări vor fi aplicate, deficitul va depăși 11 la sută din PIB, iar ministrul Finanțelor a afirmat că este posibilă o explozie a cursului leu euro.

Burduja: „Politica nu trebuie să fie o sarabandă a promisiunilor”

Sebastian Burduja consideră că cei care au votat proiectul în varinta modificată în comisii „aruncă în aer finanțele țării, oamenii iresponsabili din Parlamentul României, oameni care sunt convins că nici nu înțeleg mecanismele unei economii, nici nu vor să contribuie la bunăstarea românilor”.

„Pe hârtie orice om poate să scrie orice. Orice politician poate să promită orice – 40%, 80%, 120% – nu trebuie să fie politica despre o sarabandă a promisiunilor, trebuie să fie despre cum facem ceea ce ne propunem. Și noi, ca guvern liberal, ne-am dori să creștem pensiile cu mai mult de 40%, cu oricât de mult se poate. Se poate în acest moment cu 14% fără să punem în pericol stabilitatea fiscal-bugetară a României”, a afirmat secretarul de stat liberal.

„E greu de înțeles pentru mine de ce acest partid socialist se încăpățânează, cu aliații de conjunctură, să arunce în aer finanțele țării, când avem Comisia Europeană care ne spune să nu facem asta, Banca Mondială, Fondul Monetar, agențiile de rating, investitorii străini. Toate aceste lucruri ar trebui să contexe pentru acești oameni, nu doar o scamatorie pe care au scos-o din joben acum, în săptămâna dinaintea alegerilor, ca să manipuleze în continuare și ca să-I scoată la vot pe acei oameni care, din păcate, s-ar mai lăsa păcăliți”, a completat Burduja.

„Orice ban care nu există în buget trebuie împrumutat de undeva”

Burduja a detaliat pașii care pot fi făcuți în cazul în care CCR nu dă câștig de cauză Guvernului, respectiv o cerere de reexaminare pe care o poate face șeful statului, sau emiterea unei ordonanțe de prorogare, în cazul în care ar deveni lege.

„Sper că nu vom ajunge acolo, sper că și oameni ăștia își vor da seama că nu mai pot păcăli pe nimeni, eu nu cred că mai sunt mulți români care se lasă duși de nas de asemenea promisiuni, toată lumea înțelege că avem nevoie de investiții în infrastructură, de dezvltare, de salarii mai mari, astfel încât să avem de unde se dăm aceste pensii mai mari, pentru că orice ban care nu există în buget trebuie împrumutat de undeva, iar astfel de măsuri nu duc decât la creșterea costului de împrumut, ceea ce înseamnă de fapt sărăcirea populației, inclusiv prin inflație, adică mai puține resurse pentru zonele de creștere a economiei – infrastructură, cercetare, educație, sănătate”, a conchis Burduja.