The New York Times: SUA și Israel plănuiesc reluarea atacurilor împotriva Iranului după alegeri. Oficialii americani se tem că prețurile la energie ar putea exploda din nou

Benjamin Netanyahu a spus clar și răspicat în discursul de ieri, că după alegerile parlamentare din 27 octombrie, Israelul trebuie să-și ducă „treaba la bun sfârșit” în eliminarea amenințării iraniene („Singura soluție pentru a împiedica această amenințare odată pentru totdeauna este să răsturnăm regimul din Iran. În câteva zile, vom fi pregătiți să ne finalizăm sarcina. Să ne ducem treaba la bun sfârșit.”). Premierul israelian a spus că Iranul este un pericol existențial la adresa statului Israel și că regimul islamic de la Teheran trebuie răsturnat. 

Și s-ar părea că și președintele american Donald Trump se pregătește să reia atacurile împotriva Iranului după alegerile intermediare de pe 3 noiembrie. Deja, armatele SUA și ale Israelului au dezvoltat planuri specifice pentru reluarea atacurilor împotriva Iranului, chiar dacă mai sunt aproape două săptămâni.

Care sunt cele patru ținte din Iran care vor fi vizate de SUA și Israel

Oficialii americani anonimi au dezvăluit pentru The New York Times  că s-au stabilit deja care vor fi țintele vizate. Exercițiile militare au fost inensificate, iar aeronavele fac deja manevre deasupra Irakului pentru a exersa loviturile. Secretarul de Război al SUA, Pete Hegseth,  s-a întâlnit cu premierul israelian săptămâna aceasta pentru a discuta despre bombardarea Iranului.

Țintele stabilite vor fi următoarele: infrastructura energetică, centralele nucleare, arsenalul balistic și depozitele de drone. Unii oficiali au declarat că SUA și Israel urmăresc astfel să aducă economia Iranului în prag de colaps și să-i forțeze pe oficialii de la Teheran să facă concesii diplomatice după opt luni de conflict.

Bilanțul unui război de uzură. Succese militare vs costurile uriașe

Sunt totuși câteva obstacole care stau în calea unei operațiuni militare de succes. De exemplu, Operațiunea Furie Epică lansată de Donald Trump a distrus o mare parte din flota maritimă, bazele militare, stațiile radar, aerodromurile și aeronavele Iranului – după spusele președintelui.

Israelul, prin lansarea Operațiunii Răgetul Leului, a reușit să lovească cu succes centrele de comandă militară, infrastructura petrolieră și nucleară din Teheran și să-l ucidă pe liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.

Riposta din partea Axei Rezistențeia fost dură – valuri de rachete balistice și drone kamikaze au lovit Israelul și bazele militare ale SUA din întreaga regiune a Golfului Persic. Iar efectele imediate au fost devastatoare pentru economia mondială după ce Iranul a blocat și minat Strâmtoarea Ormuz.

Prețurile la petrol s-au scumpit la nivel global pentru Europa, America de Nord și Asia după ce 20% din tranzitul petrolier la nivel global a fost blocat sau încetinit în culoarul strâmtorii. Potrivit rapoartelor pe care Trump le-a respins, războiul a epuizat stocurile Statelor Unite de rachete și interceptori. 43,6 miliarde de dolari este costul celor opt luni de război.

Amenințări fără precedent de la Teheran: „Toată lumea va fi uimită”

Oficialii iranieni din rândul Gărzilor Revoluționare au amenințat că vor riposta și mai dur – nu doar că vor lovi vase comerciale, centrele de date, cablurile submarine și infrastructura energetică din Golful Persic, dar vor viza și bazele militare americane din Germania și Marea Britanie.

Extinderea conflictului dincolo de granițele Orientului Mijlociu ar putea declanșa un conflict internațional la scară largă.

„Războiul nu s-a încheiat. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice s-a pregătit pentru un război de lungă durată”, a amenințat Hossein Mohebbi, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, la finalul lunii septembrie.

„Toată lumea va fi uimită”, a adăugat acesta.

Eforturile diplomatice au continuat în spatele ușilor închise

Totuși, în timp ce administrația Trump s-a apucat să strângă un arsenal masiv până la începutul lunii noiembrie, eforturile diplomatice au continuat. Negociatorii SUA au încercat să convingă Iranul să renunțe la programul de înarmare nucleară și la controlul asupra Strâmtorii Ormuz.

Planificatorii SUA sunt convinși că și o campanie intensivă de trei zile ar putea cauza economiei iraniene destule distrugeri pentru a determina regimul de la Teheran să revină la masa negocierii.

Alți oficiali americani sunt convinși că regimul iranian va intra în colaps, iar oficialii vest-europeni au notat că guvernul iranian este destul de uzat din cauza presiunilor economice.

„Nici bombele, nici sancțiunile nu au adus Iranul la masa negocierilor”

Dana Stroul, care a lucrat ca oficial în administrația Biden pe politica Orientului Mijlociu, care acum lucrează la Institutul Washington pentru Politica Orientului Apropiat, a spus:

„În acest punct al războiului, este foarte clar că nici campania militară convențională, nici sancțiunile economice și blocada navală americană, n-au determinat Iranul să vină la masa negocierii. Nici Trump și nici Netanyahu nu au adus un argument convingător în în cazul în care războiul va destabiliza regiunea”.

Alegerile pot da peste cap planul de atac

Alegerile parlamentare din 27 octombrie ar putea complica planurile dacă partidul conservator Likud va pierde alegerile.

Netanyahu va ajunge atunci un premier interimar și îi va fi mai dificil să lanseze operațiuni militare, spun experții. Iar dacă democrații vor obține majoritate în Congres, va fi o problemă și pentru Trump.

Mazal Mualem, comentator politic israelian și autor de cărți, a sugerat o modalitate prin care Netanyahu ar putea lansa operațiuni militare împotriva Iranului chiar și din postura de premier interimar.

„Ar putea face apel pentru un guvern de urgență cu competențe extinse, dar se va confrunta cu suspiciuni din partea adversarilor politici. Dacă Iranul atacă, ar fi o salvare pentru el, dar inițierea unui atac ar putea fi extrem de dificil pentru el”, a spus acesta.

Se face totuși o mobilizare masivă

SUA încă au de mobilizat trei portavioane, mii de pușcași marini,avioanele de vânătoare, forțele de operațiuni speciale. Atacurile ar putea avea loc noaptea. Pe de altă parte, sunt îngrijorări că repornirea războiului ar putea duce la extinderea conflictului regional.

Miercuri, Depatamentul de Stat al SUA a ordonat evacuarea personalului diplomatic și al familiilor acestora din Arabia Saudită de teama atacurilor rebelilor houthi, o grupare susținută de Iran.

Unii oficiali americani au spus că Trump va evita să lovească rafinăriile petroliere din Iran de teama că iranienii ar putea riposta în manieră similară, ceea ce ar duce la explozia prețurilor la energie.

„Mama tuturor bombelor” –  ultima soluție de șoc și uimire a lui Trump?

Anterior, au apăruti informații că Trump ar putea lansa un MOAB („mama tuturor bombelor” -cea mai mare bombă non-nucleară a Americii) asupra unor instalații nucleare sau  chiar asupra Muntelui Târnăcopului ce ar adăposti tuneluri și baze secrete cu stocuri de uraniu îmbogățit și rachete.

Dar specialiștii militari soun că MOAB explodează doar la suprafață și produce o undă de șoc la scară largă, dar este puțin probabil să distrugă baze sau instalații subterane de sub Muntele Târnăcopului, mai ales dacă sunt construite din granit.

În plus, oficialii militari au atenționat că bomba trebuie transportată de o aeronavă de transport lentă MC-130, care ar putea fi vulnerabilă la antiaeriana iraniană.

Sursa Foto: Shutterstock