Camerele de supraveghere inteligente cu tehnologie românească intră în ecuația apărării. Șeful Asociației Române pentru Tehnică de Securitate: Programul SAFE nu trebuie să fie doar pentru marii jucători din industrie
Inteligența artificială a adus tehnologiile de supraveghere la un nivel de acuratețe, capacitate de detecție sau analiză fără precedent. E un context în care sistemele de securitate care protejează infrastructurile critice și obiectivele de apărare trebuie să fie aduse la zi cu actualizările de software și să țină pasul cu actori din ce în ce mai sofisticați. Dorel Ioan Mocanu, președintele Asociației Române pentru Tehnică de Securitate (ARTS), a explicat, într-un interviu exclusiv pentru GÂNDUL, cu ce tehnologii de ultimă oră vin expozanții la ediția din 2026 a Romanian Security Fair (RSF), care aduce la aceeași masă producători, distribuitori și clienți finali din industria de apărare și securitate.
O investigație publicată recent de Wall Street Journal arată că cele peste 1,2 miliarde de camere conectate la internet la nivel global (de la camere de trafic până la sonerii inteligente și interfoane) au devenit o infrastructură de spionaj și război cibernetic exploatată intens de serviciile secrete și de hackeri. Azi nu mai vorbim despre sisteme izolate de supraveghere. Ci despre o infrastructură complexă, care poate fi exploatată de actori rău intenționați. Aici este locul de convergență între tehnologiile din industria de apărare și cea civilă.
Președintele ARTS a detaliat, pentru GÂNDUL, cum funcționează noile capacități ale sistemelor video care vor fi prezentate la RSF. El a descris tabloul de bord al oportunităților create de SAFE pentru companiile românești, cum se pot poziționa în infrastructura creată prin finanțarea de 16,68 miliarde de euro și despre importanța conectării actorilor din industria de apărare pentru a deschide noi proiecte și piețe. La Romanian Security Fair 2026, organizat în perioada 14-16 octombrie la ROMEXPO, peste 60 de expozanți prezintă tehnologii și soluții pentru un sector în care dezvoltarea competențelor locale poate deveni o miză economică tot mai importantă.
Tehnologiile de securitate, integrate în infrastructura critică și apărare
Dincolo de supravegherea video, industria de securitate reunește tehnologii AI care pot contribui la protejarea unor obiective care au cerințe ridicate de siguranță, dar sunt expuse . Mocanu evidențiază sistemele de termoviziune, detecția perimetrală, alarmarea la efracție, controlul accesului și protecția împotriva incendiilor, alături de comunicații și platforme de management care reunesc informațiile provenite din echipamente diferite.
Valoarea acestor soluții crește atunci când funcționează împreună, explică Mocanu pentru Gândul. O tentativă de intruziune poate fi semnalată de senzorii perimetrali și verificată prin analiza video. În mod similar, termoviziunea poate identifica o creștere anormală a temperaturii, permițând evaluarea riscului înainte ca un incendiu să se manifeste.
„Pentru industria locală de apărare, aceste competențe pot contribui la protecția bazelor militare, a capacităților de producție, a depozitelor și a infrastructurilor critice. Sistemele de detecție și alarmare, inclusiv cele pentru securitatea la incendiu, au un rol important în protejarea personalului și în asigurarea continuității activității”, explică președintele ARTS.
Pentru obiectivele de apărare și infrastructurile critice, integrarea tehnologiilor trebuie dublată de fiabilitate, securitate cibernetică și interoperabilitate, adaugă Mocanu. Contează capacitatea de funcționare în condiții dificile, certificările aplicabile, mentenanța și continuitatea în exploatare.
Piața camerelor video de supraveghere din România, în creștere accelerată
Mocanu a explicat că piața camerelor video de supraveghere din România ar putea depăși 71 de milioane de euro până în 2029, cu peste 50% mai mult decât în 2026, pe fondul dezvoltării tehnologiilor inteligente și al cererii pentru soluții integrate de securitate.
El a explicat nivelul la care poate ajunge un sistem de supraveghere video cu AI și modul în care toate informațiile colectate sunt integrate și procesate. Camerele de supraveghere nu mai sunt doar instrumente de înregistrare a imaginilor. Noile sisteme pot identifica automat intruziuni, pot diferenția între persoane, vehicule și animale și pot semnala riscuri înainte ca acestea să se transforme în incidente. Integrarea cu senzori perimetrali, termoviziune și platforme de management al securității permite o reacție mai rapidă și mai bine coordonată.
Cum sunt protejate datele personale în era sistemelor de supraveghere cu AI
Spre exemplu, aceste sisteme pot detecta că ești o persoană, îți pot urmări deplasarea prin cadru, pot estima direcția în care mergi, identifica hainele pe care le porți și semnala și interpreta în context comportamente – alergatul, căderea sau staționarea prelungită într-o anumită zonă. Camera inteligentă poate număra persoanele dintr-un perimetru, detecta aglomerația și identifica obiecte pe care le transporți sau le abandonezi. În funcție de tehnologie, poate analiza și caracteristici precum postura sau anumite trăsături vizibile. Identificarea, recunoașterea facială și stabilirea identității – sunt funcții care pot fi integrate, teoretic, în tehnologiile de supraveghere.
Practic, există limitări stricte, reglementate la nivel european. AI Act (regulamentul Uniunii Europene) – interzice, ca regulă, identificarea biometrică la distanță, în timp real, în spații publice, cu derogări în situații bine definite, cum ar fi căutarea anumitor victime sau prevenirea unor amenințări grave. Sistemele AI cu risc ridicat sunt supuse unor obligații suplimentare, care pot include evaluarea riscurilor, documentație, trasabilitate și supraveghere umană. GDPR completează regulile AI Act prin protejarea datelor personale colectate și prelucrate de sistemele de supraveghere.
Romanian Security Fair, punct de întâlnire pentru industria de apărare
„Potențialul cel mai mare apare atunci când tehnologiile funcționează împreună”, afirmă președintele ARTS. Alegerea echipamentelor trebuie să pornească de la riscurile și cerințele fiecărui obiectiv, nu doar de la performanțele individuale ale unui produs.
Aceste cerințe deschid un spațiu de colaborare între producători, dezvoltatori de software, furnizori de echipamente electronice și integratori. O companie nu trebuie neapărat să producă un sistem complet de apărare pentru a putea contribui la o soluție complexă: poate furniza un subsistem, o aplicație software, echipamente de comunicații sau servicii de integrare și suport tehnic.
Reporter: Ce aduce Romanian Security Fair 2026 și ce oportunități oferă pentru industria locală de apărare?
Dorel Ioan Mocanu: Romanian Security Fair reunește peste 60 de expozanți, reprezentând producători, dezvoltatori de software, distribuitori și integratori. Aceștia prezintă soluții de supraveghere video, control al accesului, detecție și alarmare la efracție, protecție perimetrală, securitate la incendiu, comunicații și management integrat al securității. Vorbim despre un întreg ecosistem de competențe, de la dezvoltarea tehnologiei și proiectare până la instalare, integrare și mentenanță.
Tehnologii pentru protecția bazelor militare, a depozitelor și a infrastructurilor critice
Dimensiunea economică a sectorului este relevantă. Numai piața camerelor video de supraveghere din România este estimată la aproximativ 46 de milioane de euro în 2026 și ar putea depăși 71 de milioane de euro până în 2029, ceea ce ar însemna o creștere de peste 50% în trei ani. Supravegherea video reprezintă însă doar o componentă a unei industrii mai ample, care include controlul accesului, detecția și alarmarea la incendiu, software-ul, securitatea cibernetică și soluțiile integrate.
Pentru industria locală de apărare, aceste competențe pot contribui la protecția bazelor militare, a capacităților de producție, a depozitelor și a infrastructurilor critice. Sistemele de detecție și alarmare, inclusiv cele pentru securitatea la incendiu, au un rol important în protejarea personalului și în asigurarea continuității activității.
RSF oferă firmelor românești un cadru în care își pot demonstra capacitățile, pot înțelege cerințele beneficiarilor și pot identifica parteneri pentru proiecte comune, inclusiv pentru participarea ca furnizori sau subcontractori în proiecte de securitate și apărare.
Securitatea cibernetică, o componentă obligatorie a sistemelor video
Reporter: Ce tehnologii prezentate la târg au cel mai mare potențial pentru apărare și infrastructuri critice?
Dorel Ioan Mocanu: Aș evidenția supravegherea video inteligentă, termoviziunea, detecția perimetrală, sistemele de detecție și alarmare la efracție, controlul accesului și soluțiile de securitate la incendiu. La fel de importante sunt comunicațiile și platformele de management care reunesc informațiile provenite de la aceste sisteme și sprijină coordonarea intervenției.
Potențialul cel mai mare apare atunci când tehnologiile funcționează împreună. De exemplu, o tentativă de intruziune poate fi semnalată de senzorii perimetrali și verificată prin analiza video. În mod similar, o creștere anormală a temperaturii poate fi identificată prin termoviziune și evaluată înainte de apariția unui incendiu. Astfel, operatorii pot înțelege mai repede situația și pot interveni în cunoștință de cauză.
Pentru apărare și infrastructuri critice, performanța trebuie susținută de fiabilitate, securitate cibernetică, interoperabilitate și capacitatea de funcționare în condiții dificile. Contează și certificările aplicabile, mentenanța și continuitatea în exploatare. Alegerea tehnologiilor trebuie să pornească de la riscurile și cerințele concrete ale fiecărui obiectiv.
Companii românești care dezvoltă aplicații de analiză video și recunoaștere bazate pe AI
Reporter: Cum schimbă inteligența artificială industria de securitate și ce oportunități creează pentru companiile românești?
Dorel Ioan Mocanu: Inteligența artificială permite trecerea de la simpla înregistrare a imaginilor la identificarea automată a unor situații relevante. Sistemele pot detecta o intruziune și pot diferenția între persoane, vehicule sau animale, oferind operatorului alerte mai precise și informații utile pentru intervenție. Acuratețea depinde însă de calitatea imaginilor, de condițiile din teren și de modul în care soluția a fost antrenată și configurată.
Un avantaj important este posibilitatea de a antrena și adapta modelele pentru recunoașterea unor obiecte noi sau a unor situații specifice beneficiarului. Prin testare și actualizări controlate, aplicațiile pot răspunde unor cerințe tot mai complexe, de la protecția perimetrală până la identificarea unor riscuri operaționale.
Pentru companiile românești, aceasta este o oportunitate de a dezvolta software propriu și soluții cu valoare adăugată. La Romanian Security Fair vor fi prezente și companii românești care dezvoltă aplicații de analiză video și recunoaștere bazate pe AI. Colaborarea cu integratorii și beneficiarii poate deschide noi proiecte și piețe.
Discuții cu experți internaționali despre standarde, interoperabilitate și oportunități de cooperare europeană
Reporter: Cum pot ajunge companiile românești în lanțurile europene de furnizare pentru apărare? Cât de pregătite sunt și ce le împiedică să crească?
Dorel Ioan Mocanu: Romanian Security Fair oferă un punct de contact între furnizori, integratori și beneficiari de pe plan local, regional și european. Nivelul de pregătire trebuie evaluat pentru fiecare companie în parte.
Consider că principalele bariere sunt disponibilitatea specialiștilor și finanțarea necesară extinderii capacității de producție. Asocierea între firme cu competențe complementare poate ajuta: o companie poate furniza software, alta electronică, iar alta integrarea și suportul operațional.
În industria de securitate, rolul ARTS este de a pune împreună companiile, astfel încât acestea să poată implementa soluții complexe, necesare atât pe piața locală, cât și pe cea internațională.
În plus, participanții la conferințele Romanian Security Fair vor putea discuta direct cu specialiști și reprezentanți EURALARM, cu președintele PISA, pentru perspectiva poloneză asupra utilizării fondurilor SAFE, cu ambasadorul ONVIF și cu expertul Alert Control, despre standarde, interoperabilitate și oportunități de cooperare europeană.
Cel puțin o companie prezentă la târg e implicată în proiecte SAFE
Reporter: Există deja discuții între ARTS, autorități și industria de apărare pentru parteneriate legate de SAFE? Ce rezultate urmăriți?
Dorel Ioan Mocanu: ARTS are un rol de reprezentare profesională și de facilitare a dialogului dintre companii și autorități. În ceea ce privește SAFE, trebuie să distingem dialogul profesional de existența unui parteneriat formal sau a unui contract.
Avem exemple publice relevante în comunitatea expozanților RSF. Acest lucru arată că există deja o legătură concretă între competențele industriei de securitate și proiectele finanțate prin acest instrument.
Din perspectiva ARTS, rezultatul pe care îl consider util este identificarea firmelor care pot răspunde unor cerințe concrete și conectarea lor cu beneficiarii și contractorii relevanți.
Reporter: Câte companii românești de securitate ar putea participa la proiecte SAFE?
Dorel Ioan Mocanu: Trebuie să distingem între firmele care au competențe relevante, cele care îndeplinesc cerințele unei anumite achiziții și cele care au deja contracte.
Din lista expozanților RSF avem cel puțin un exemplu confirmat public. Numărul companiilor care ar putea participa ca subcontractori poate fi mai mare, dar trebuie stabilit prin verificarea capacităților tehnice, a certificărilor, a resurselor și a condițiilor fiecărui proiect.
Oportunități create de SAFE pentru industria locală de apărare: integrarea unor subsisteme, software, testarea și suportul tehnic
Reporter: Ce ar trebui să facă statul pentru ca SAFE să genereze producție locală, locuri de muncă și transfer de tehnologie?
Dorel Ioan Mocanu: Este important ca accesul la aceste oportunități să nu fie limitat la marii producători din industria de apărare. România are și companii specializate în electronică, comunicații, securitate fizică, supraveghere video, software, integrarea sistemelor și securitate cibernetică, ale căror competențe pot fi relevante pentru anumite proiecte.
Statul ar trebui să faciliteze identificarea acestor competențe și dialogul dintre beneficiarii publici, contractorii principali, producătorii locali și organizațiile profesionale.
Succesul unui astfel de program nu ar trebui evaluat doar prin valoarea contractelor semnate, ci și prin ceea ce rămâne în România: capacități de producție, specialiști, tehnologii, locuri de muncă și companii capabile să participe ulterior la implementarea proiectelor europene.
SAFE creează oportunități pentru companiile care pot contribui la protecția infrastructurilor critice, la capabilități cibernetice și la aplicații de inteligență artificială. Pentru firmele din sectorul nostru, oportunitățile pot include furnizarea și integrarea unor subsisteme, dezvoltarea de software, testarea și suportul tehnic, în funcție de cerințele contractelor. Nu toate companiile trebuie să fie contractori principali pentru a avea un rol relevant.
Obiectivul este ca această cerere să contribuie la dezvoltarea unor competențe durabile în România. Romanian Security Fair poate sprijini procesul prin întâlniri profesionale și demonstrații, urmate de evaluări și parteneriate concrete.
Companii de tehnologie, reprezentanți ai autorităților și asociații tehnice, în dialog la RSF
Reporter: Cum poate fi îmbunătățită colaborarea dintre autorități, operatorii de infrastructuri critice și companiile de tehnologie?
Dorel Ioan Mocanu: ARTS este un exemplu de asociație profesională care contribuie la îmbunătățirea colaborării prin reunirea specialiștilor, discutarea standardelor și promovarea unui limbaj comun între cei care cumpără, cei care proiectează și cei care exploatează sistemele.
Sunt utile și consultările transparente, precum și sesiunile de pregătire pe care comunitățile tehnice, inclusiv asociațiile de profil, le organizează periodic împreună cu reprezentanții autorităților și ai operatorilor de infrastructuri critice.
Această colaborare are nevoie de un cadru de reglementare clar. Ne dorim reguli clare și predictibile, care să țină pasul cu evoluția tehnologiei, să susțină profesionalizarea industriei și să încurajeze implementarea unor soluții moderne, eficiente și conforme cu standardele europene. Dialogul dintre autorități, beneficiari și companii poate ajuta la identificarea dificultăților întâlnite în practică și a soluțiilor pentru depășirea lor.
În cadrul RSF vor fi prezente companii de tehnologie, reprezentanți ai autorităților și asociații tehnice, inclusiv din alte țări. Evenimentul le oferă ocazia să intre în contact și să inițieze discuții și proiecte care să contribuie la îmbunătățirea colaborării.
Soluții tehnologice noi, prezentate la RSF
Reporter: Cum pot fi transformate întâlnirile de la RSF în contracte și investiții concrete?
Dorel Ioan Mocanu: De cele mai multe ori, producătorii și distribuitorii folosesc astfel de evenimente pentru a anunța sau lansa soluții și produse noi. Ediția RSF din acest an nu face excepție. Mai mulți producători și distribuitori vor prezenta soluții noi, dar și certificări pentru produsele și sistemele lor.
ARTS, organizatorul târgului, îi aduce la aceeași masă pe producători, distribuitori și clienți finali — companii interesate să identifice soluții inovatoare care să răspundă unor nevoi specifice de securitate. Nu de puține ori, în cadrul RSF au fost agreate colaborări noi care s-au transformat în contracte și investiții concrete. Am convingerea că și anul acesta va fi la fel.
Potrivit organizatorilor, Romanian Security Fair 2026 oferă companiilor și beneficiarilor posibilitatea de a vedea soluții noi, de a discuta cerințe tehnice și de a identifica parteneri. În anii anteriori, unele dintre întâlnirile de la târg s-au concretizat în colaborări, contracte și investiții, afirmă Mocanu.
Pentru industria românească, miza este ca astfel de contacte să depășească schimbul comercial punctual și să contribuie la dezvoltarea unor capacități care pot fi valorificate pe termen lung, inclusiv în proiecte europene de securitate și apărare.