EXCLUSIV VIDEO | Cum și cât mâncăm la masa de Paște ca să nu ne facă rău. Medic nutriționist: „Să nu ajungem la senzația de ghiftuit, de prea mult”

Publicat: 15 04. 2023, 10:30

This browser does not support the video element.

Masa de Paște este consistentă, bogată în proteine și în grăsimi saturate. Românii pregătesc drob, friptură de miel, ouă roșii și cozonac, iar de cele mai multe ori, asocierea preparatelor nu este benefică organismului. Medicul nutriționist Șerban Damian recomandă ca la masa de Paște să se consume cantități mai mici de alimente, mai ales după postul de 40 de zile.

„Mâncăm cu moderație și cu simțul răspunderii, mai ales dacă venim după o perioadă de post în care am scos din alimentație toate alimentele de origine animală, care presupun o digestie mai elaborată, pe care urmează să le introducem brusc, practic de pe o zi pe alta, și nu doar într-o formulă limitată.

Masa de Paște este consistentă, masă bogată în proteine, bogată în grăsimi saturate, deci cumva o avalanșă de nutrienți cu care organismul nostru nu prea a mai fost obișnuit în cele 40 de zile de post. Deci, sfatul meu ar fi acela să mergem pe ideea de moderație, cel puțin să nu consumăm cantități mari din alimentele care ne fac poftă și pe care le vom consuma. Și peste toate acestea se adaugă alcoolul, pentru că riscul este dublu atunci când combinăm, să spunem, grăsimi saturate într-o cantitate mare.

Carnea de miel, ouăle, toate acestea sunt surse foarte importante de grăsimi saturate și aducem și alcool. Pancreasul nostru și colecistul vor fi puse la treabă într-un mod suplimentar, într-un mod exagerat, să spunem, iar riscurile de a face o indigestie sunt destul de mari. Toate pot să conducă la indigestie. Practic presupun un efort digestiv mai mare decât legumele, decât fructele, decât cerealele combinate.

Mai ales în cantități mari, mai ales dacă sunt și gătite prin prăjire, există riscul de a declanșa o anumită problemă în sfera digestivă. Poate fi vorba de o problemă la nivelul stomacului, la nivelul duodenului. Mai rău de atât, poți să faci o colecistită, poți să faci o pancreatită, să o declanșezi pe fondul acesta. Ele, în general, apar din alte motive, însă unul dintre motivele des întâlnite este legat de aportul alimentar: cantitate mare de grăsimi și cantitate mare de alcool”, a spus, pentru Gândul, medicul nutriționist Șerban Damian.

Carnea de miel este bogată în grăsimi

Nutriționistul a atras atenția asupra preparatelor din carne de miel, mai bogată în grăsimi și care se digeră greu.

„Carnea de animal tânăr este bogată în grăsimi saturate, este o carne imatură și, din punctul acesta de vedere, se digeră un pic mai greu decât carnea matură.

Spre deosebire de carnea matură, care are grăsimea mai bine izolată și putem să o dăm la o parte, la carnea de animal tânăr, grăsimea se găsește și în structura mușchilor, și atunci nu prea putem s-o eliminăm. De aceea este o carne care se digeră greu”, a spus Șerban Damian.

Câte ouă ar trebui să mâncăm de Paște ca să nu ne facă rău

Cum pe masa de Paște, în primul rând nu lipsesc ouăle vopsire, în perioada sărbătorilor pascale se consumă o cantitate mai mare din acest aliment față de alte zile. Șerban Damian explică ce riscuri sunt dacă mâncăm prea multe ouă la o masă sau într-o zi.

„În mod obișnuit, un ou pe zi este o cantitate rezonabilă, o cantitate care nu pune probleme nici din perspectiva colesterolului, nici a digestie, nici nimic altceva. Sigur că există persoane care mănâncă trei ouă, mănâncă cinci ouă pe zi și nu pățesc nimic. Ar putea să vină oricând cu exemplul că ei pot să facă treaba asta.

Pe de altă parte, cineva care nu este obișnuit cu o cantitate mare de ouă, dacă dintr-o dată vine și mănâncă ouăle, care sunt surse de grăsimi saturate, înseamnă un efort de digestie pentru organism. Pot să facă o problemă digestivă, o colecistită și pur și simplu să se simtă rău sau chiar să ajungă la spital”, a atenționat medicul nutriționist.

Meniul recomandat de nutriționist pentru masa de Paște

Medicul nutriționist a recomandat un meniu potrivit pentru masa de Paște. Acesta a precizat că seara ar trebui să mâncăm o cantitate mică de alimente, iar la prânz este indicat să nu depășim două feluri de mâncare.

„Alimentele și preparatele pentru Paște sunt consistente, sunt bogate în grăsimi, sunt bogate în proteine, zaharuri. Practic, n-o să fie un meniu ideal, ci mai curând, să spunem, o recomandare.

Dimineața, am putea să consumăm, spre exemplu, o felie de cozonac cu o cană de lapte sau o cană de iaurt. În felul acesta, avem și proteine, avem și niște carbohidrați, avem energie pentru ceea ce urmează.

La masa de prânz, în principiu, ar trebui să ne alegem. Tradițional, se mănâncă și aperitiv, și ciorbă, și felul doi, și desert. Deci este o masă foarte consistentă, pe care nu aș recomanda-o în mod obișnuit. Am putea să ne limităm la două feluri de mâncare, fie un aperitiv și un felul doi, fie la o ciorbă și un felul doi, iar desertul să-l păstrăm, eventual pentru mai târziu.

Putem să mâncăm, de exemplu, un aperitiv, în care consumăm tradiționalul ou de Paște, cu niște verdețuri, eventual cu alte lucruri adăugate, brânză sau așa, iar la felul doi, haideți să nu mâncăm două-trei feluri doi, cum se practică de obicei. Alegem, de exemplu, friptură de miel cu o salată – nu cu cartofi prăjiți, ci cu o salată -, ca să fie un pic mai ușor de digerat, sau pentru cine gătește sarmale, o porție de sarmale. Și cred că este suficient pentru oricine, pentru că cel mai probabil se va consuma și un pahar, două de vin.

Deja este un prânz care depășește nevoile obișnuite ale unei persoane, dar dacă ne oprim aici, nu riscăm să ni se facă rău, să ne simțim, să avem senzația aceea de ghiftuit, de prea mult.

Pe seară se poate mânca, să zicem, din nou, un ou și niște salate sau altceva. Deci nu o masă foarte consistentă. Să nu ne culcăm cu stomacul încărcat”, a detaliat medicul nutriționist Șerban Damian.

Drobul este un preparat consistent

Printre preparatele tradiționale de Paște intră și drobul, care poate și el să îngreuneze digestia, dacă este consumat cu multe alte alimente care vor fi în aceste zile de sărbătoare în meniu.

„Drobul, în primul rând, trebuie spus că este un preparat hrănitor, fiind vorba de un amestec de organe bogate în proteine, bogate în fier. Însă, în același timp, este consistent și greu de digerat. Deci, cumva ar putea fi o parte principală a unei mese. De exemplu, masa de seară poate să fie alcătuită dintr-o bucată de drob, alături de care aș adăuga din nou niște legume sau o salată.

Tot așa, pentru a echilibra masa, nu trebuie să exagerăm cu cantitățile, pentru că este într-adevăr un preparat greu digerat, mai ales dacă este făcut din organe de mamifer, de miel sau de oaie. Dacă este făcut din organe de pasăre, că se poate face din pui sau din curcan, este mai ușor de digerat și atunci este o variantă mai light”, recomandă medicul nutriționist.


CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Ce nu trebuie să lipsească de pe masa de Paște. Etnolog: ”Oul se ciocnește numai la vârf, pentru că întruchipează mormântul lui Iisus”

EXCLUSIV | Cum petreceau Paștele Nicolae și Elena Ceaușescu și ce bucate puneau pe masă. „Ca gurmand, nu ți-ai dori regimul lor”

EXCLUSIV | Inflație „pascală” pe mesele românilor. Analist: „«Paștele săracilor», poate cel mai auster din ultimii 20-25 de ani”