Alexandru Nazare a explicat că adevărata provocare nu mai este doar reducerea deficitului față de 2025, ci menținerea cheltuielilor în limitele prevăzute de buget și respectarea traiectoriei necesare pentru atingerea țintei de deficit pentru întregul an.
Ministrul a subliniat că evoluția actuală indică o schimbare clară în modul de gestionare a banilor publici. Alexandru Nazare a spus că în perioada următoare, stabilizarea deficitului trebuie transformată într-o corecție structurală, prin controlul strict al cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor.
„În continuare, testul nu mai este doar comparația cu 2025, ci menținerea execuției în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Ceea ce vedem la momentul actual este o schimbare clară de direcție în managementul banilor publici. În perioada următoare trebuie să transformăm această stabilizare într-o corecție structurală, printr-o disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbția accelerată a fondurilor europene și prioritizarea investițiilor”, a precizat ministrul.
„Un alt test important pentru România va fi evaluarea agenției de rating S&P”
Alexandru Nazare a menționat că România va trece în perioada următoare printr-un nou test important, evaluarea agenției de rating S&P. Ministrul a explicat că, deși reducerea deficitului este un argument pozitiv, România nu își permite să se relaxeze. Investitorii urmăresc dacă țara poate menține această direcție și poate construi un buget credibil pentru 2027.
Nazare a subliniat că menținerea credibilității financiare este esențială, mai ales în condițiile în care costurile de împrumut rămân ridicate. Reducerea deficitului într-un mod constant și credibil este importantă atât pentru companii, cât și pentru întreaga economie.
„Urmează un nou test important pentru România în perioada următoare – evaluarea agenției S&P. Rezultatele execuției sunt un argument important în dialogul cu agențiile de rating, dar nu sunt un motiv de relaxare. Piețele și investitorii analizează atent capacitatea României de a păstra direcția și de a construi un buget credibil pentru 2027. Credibilitatea fiscală se construiește greu și se poate pierde rapid. De aceea, responsabilitatea rămâne obligatorie. Într-o perioadă în care costurile de finanțare rămân ridicate, fiecare pas prin care reducem deficitul într-un mod credibil contează pentru noi toți, pentru companii și pentru întreaga economie”, a adăugat Alexandru Nazare.
România, la limită în evaluările agențiilor de rating. Fitch și Moody’s mențin țara în categoria „investment grade”
La sfârșitul lunii iulie, agenția internațională de rating Fitch a decis să mențină calificativul suveran al României la „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții, însă cu perspectivă negativă. România a evitat astfel, la limită, retrogradarea în categoria „junk”. Decizia a venit după ce autoritățile române au furnizat agenției informații suplimentare cu privire la situația economică și măsurile de consolidare fiscală.
Fitch a atras atenția că perspectiva negativă este determinată în principal de deteriorarea finanțelor publice, pe fondul deficitelor fiscale ridicate și al creșterii datoriei publice raportate la PIB. Agenția a indicat și incertitudinea politică drept un risc important, în condițiile în care situația politică din România rămâne instabilă, iar direcția pentru perioada următoare nu este încă suficient de clară.
O săptămână mai târziu, pe 7 august, România a primit și verdictul agenției Moody’s. Aceasta a menținut ratingul suveran la „Baa3”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, păstrând totodată perspectiva negativă. Moody’s a remarcat însă că România a făcut progrese mai rapide decât se anticipa în reducerea deficitului, iar consolidarea fiscală din prima jumătate a anului a depășit atât estimările agenției, cât și propriile obiective ale Guvernului.
În același timp, Moody’s a avertizat că menținerea ratingului depinde de capacitatea României de a continua consolidarea fiscală și după 2026, de existența unui sprijin politic pentru reforme și de adoptarea unui buget credibil pentru 2027. Instabilitatea politică și creșterea datoriei publice rămân printre principalele vulnerabilități urmărite de agenție.