Florin Cîțu atrage atenția că o parte din reducerea deficitului vine din facturile pe care statul nu le plătește

Fostul premier Florin Cîțu, critică modul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan gestionează reducerea deficitului bugetar și susține că o parte din rezultatele raportate ar putea proveni din facturi restante, pe care statul nu le-a achitat companiilor. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta avertizează că întârzierea plăților pune presiune asupra firmelor și riscă să agraveze dificultățile economice.

„Din informațiile publice, pare că o parte din reducerea deficitului vine din facturi neplatite. A îmbunătățit execuția bugetară blocând banii companiilor și sufocând economia”, a scris Florin Cîțu.

Fostul premier susține că rectificarea bugetară va obliga Guvernul să aleagă între achitarea datoriilor către firme și menținerea indicatorilor bugetari prin amânarea plăților.

„La rectificarea bugetară, alegerea este simplă: Plătești facturile restante, accepți un deficit bugetar mai mare și redai economiei banii pentru muncă deja prestată. Sau nu plătești, păstrezi «performanța» execuției bugetare și adâncești criza economică.”

Florin Cîțu spune că firmele ajung să finanțeze statul

În opinia fostului premier, care a ocupat și funcția de ministru al Finanțelor, continuitatea politicilor de la Ministerul Finanțelor ar putea însemna menținerea întârzierilor la plata facturilor. Cîțu afirmă că firmele sunt nevoite să suporte costurile acestor întârzieri, deși au propriile obligații fiscale și financiare.

„Având în vedere continuitatea de la Finanțe, a doua variantă pare să aibă cele mai mari șanse. Companiile vor continua să finanțeze statul prin facturi neîncasate, în timp ce își plătesc taxele, salariile și dobânzile.”

Semnal de neîncredere din partea investitorilor

Florin Cîțu a comentat și evoluția cursului de schimb și a randamentelor obligațiunilor de stat, pe care le consideră indicatori ai încrederii piețelor în economia României.

„Un mic detaliu pentru propagandă: deprecierea monedei naționale concomitent cu creșterea randamentelor obligațiunilor de stat este un semnal de deteriorare a încrederii investitorilor”, a conchis fostul premier.