Mica Românie din inima Europei

Larissa Țîrle este o tânără sătmăreancă de 27 de ani din Ardud (jud.Satu Mare) care locuiește de aproape opt ani în Belgia, unde a plecat să studieze. Spune  că a rămas acolo datorită „oamenilor pe care i-a cunoscut că, altfel, vremea, nu prea ajută”. Într-o zi din luna iunie a acestei veri, i-a venit ideea de a-și folosi timpul liber altfel. Aratând că pentru unii oameni bunătatea este întotdeauna la modă, Larissa a inițiat o campanie de strângere de fonduri intitulată sugestiv „Provocarea Ghiozdanul”. Și cum bunătatea dă naștere la bunătate, campania ei a fost foarte bine primită de românii stabiliți în străinătate, dar și de cei din țara noastră. Cei impresionați de gest au dăruit cu gândul că prin gestul lor le vor oferi o șansă la educație copiilor sărmani din România.

 „Toamna asta am trimis peste 400 de ghiozdane echipate complet care au ajuns în Romania la copii nevoiași”, spune Larissa. Și cum la un necaz comun, românii sunt mai solidari decât la o bucurie comună, gestul ei a inspirat și alte persoane. Ea și cu alți români stabiliți acolo s-au gândit să fie în felul ăsta „agenți ai fericirii” pentru copiii din țară, mai puțin norocoși, și să le ofere o speranță în plus, de a putea merge la școală în continuare.  

Într-o zi, în iunie mai exact, i-a venit ideea să facă o pagină de Facebook unde să pună poze cu copii defavorizați din România și să lanseze în felul ăsta o invitație pentru eventuali donatori să le trimită acestora hăinuțe și accesorii de școală. „Dorinta de a ajuta”, „de a fi un om bun”,” de a nu uita de unde a plecat”, au fost argumente suficiente pentru a o motiva să ducă mai departe acțiunea.

„Făceam un eveniment pe Facebook aici, din Belgia, unde prezentam cazuri de copii români săraci. Odată ce găseam un donator și copilul își primea ghiozdanul, postam poza pentru a face totul transparent. Donatorii puteau contribui în două feluri: fie cumpărau direct ghiozdanul și îl duceau la un punct de colectare, fie donau bani”.

Proiectul, început în iunie, a fost în desfășurare până pe data de 15 septembrie 2015. „Ce a fost frumos e că s-au implicat și copii. O mămică m-a contactat că dorește să-i pună pe copiii ei să pregătească patru ghiozdane, iar noi am găsit apoi o familie din Iași care aveau la rândul lor 4 copii. A fost foarte frumos ca acești copii au ajuns să conștientizeze de mici cât e de important să ajuți”, povestește ea turnura pe care au luat-o lucrurile.

„Cred că le-a plăcut mult ideea de a ajuta copii să meargă la școală

„Acum un an și un pic am făcut o pagină de Facebook, o platformă să ne organizăm cei de aici, fiecare cu ce poate pentru a ajuta în țară. În foarte puțin timp lumea a început să răspundă pozitiv și sincer nici nu ma așteptam să aibă un succes atât de mare”, își amintește ea cum a început totul și ce repede ideea ei a prins contur.

Unite in Good și Rombel sunt două asociații de români din Belgia, români care au găsit un mod autentic să-și arate dorul de țară, și-au unit eforturile și și-au folosit energia, banii și timpul  pentru a trimite ajutoare în România pentru oameni aflați la nevoie. Ceea ce pentru ei a început ca un tabiet, ca un hobby, pentru cei la care ajung donațiile reprezintă o șansă în plus.

Larissa s-a arătat îngrijorată de rata ridicată a abandonului școlar din România și s-a gândit să pună umărul, în măsura posibilităților ei, pentru a combate acest fenomen nefericit.”M-am informat, suntem țara cu cea mai mare rată de abandon școlar din estul Europei. E foarte bine să ajutăm copii cu donații gen hăinuțe, însă educația e ceva de viitor, e modul cel mai efectiv de a ajuta copii să își depășească situația”, adaugă Larissa.”Ghiozdanul” este o campanie a Asociației Unite in Good. „Când mă întreabă lumea despre campania Provocarea Ghiozdanul, încerc să explic despre Unite in Good. Consider că e important să se știe că este o asociație cu scop umanitar în Belgia care ajută în mod constant în România”, spune ea.

 „În 2014 am trimis un camion cu donații în țară și 20 de paturi de spital”

 „Provocarea Ghiozdanul” nu a fost prima, nici singura lor acțiune, spune Larisa. La început, ea a primit ajutor din partea cunoscuților, cu timpul însă ideea ei a fost sprijinită și de asociații sau companii private care au dorit să pună umărul.

„Inițial, bineînțeles, au fost rude și cunoștințe care m-au ajutat. Apoi fiindcă s-a auzit mai mult despre noi, am fost contactată de asociații, persoane de la centre de plasament pentru a echipa ghiozdanele pentru copii, am făcut chiar o colaborare cu compania Herlitz din Germania, ne-au oferit o reducere substanțială și în plus la fiecare ghiozdan au donat și ei o sacoșă de sport echipată”, povestește Larissa. Acum se gândește chiar „să francizeze” gestul ei, încurajată de succesul pe care l-a avut până acum campania.

„ShoeBox: o campanie prin care poți pune un zâmbet pe fața unui copil”

„Eu cred, că orice om, fundamental este bun, și dacă-și prinde mintea, poate schimba lumea în bine”, spune Dorin Fleseriu, un alt român stabilit de 15 ani în Belgia care a ales să fie înger pentru alți oameni și să își exteriorizeze dorul de țară și recunoștința, ajutând români de-ai lui aflați în dificultate. „Evident că nu vorbesc doar de mine aici, sunt mulți români din comunitate care se implică în aceste cazuri și rămân apoi prieteni cu familiile pacienților”, adaugă el.

Unul dintre cazurile cu care Dorin a ținut să se solidarizeze și să întindă o mână de ajutor e cazul unui băiețel din România care avea nevoie de o operație ce nu se putea face în țară, operație, pe care părinții copilului nu-și puteau permite să o plătească. „Vă pot spune de un băiețel, Matei, care a făcut în decurs de câtiva ani câteva operații foarte complicate, imposibil de realizat în România. Sunt în contact cu familia lor și mai trec pe la ei când ajung prin București, a ajuns chiar în Belgia în primăvara asta, la un control și m-am bucurat să-l duc în sfârșit la Brugges, să vizitam și să ne bucurăm de acest oraș frumos. Cei care au copii știu că un copil se bucură și dacă îi dăruiești o frunză dintr-un copac”, povestește Dorin.

Cum ai ajuns să faci asta? l-am întrebat. „Am înființat în 2002 Rombel, o mini-Românie cu oameni care gândesc și trăiesc ca în Belgia, dar care au sufletul mereu acasă, momentan echipa de bază sunt eu și Cornel (n.r. Radu-Loghin). Cazurile umanitare sunt o extensie a activității noastre, principala rămâne informarea comunității românești din Belgia și sprijinul românilor aflați aici”, spune el..

Dorin dirijează cu Rombel campania ShoeBox. Începută în 2007 în familie, ca să-și învățe propriul băiat să împartă din jucăriile și hăinuțele lui cu alți copii, mai săraci din bloc, dusă apoi la zona orașului Cluj Napoca, în 2013 ajungând să adune 30.669 de cutii, de la românii din 8 țări, 66 de orașe și 107 centre de colectare, iar in 2014 depășind deja 40.000 de cutii, proiectul ShoeBox reprezintă o încercare minusculă de a face lumea un loc mai frumos. în fiecare an, în preajmă sărbătorilor de Crăciun, ei vor să pună un zâmbet pe chipurile a zeci de mii de copii sărmani.

 „Shoe Box este șansa de a ne face nouă înșine o bucurie, bucurând pe alții în schimb”, zice el. Ce este mai concret? „O cutie de pantofi în care donatorii pot trimite un cadou unui copil din România. În această cutie poți pune jucării, rechizite, dulciuri sau haine”, explică el. „Nici un copil nu este vinovat de suferința lui. ShoeBox este campania prin care ajutăm copii care au avut ghinion să nu aibă tot ce și-au dorit”, adaugă.

De identificarea cazurilor de copii care trebuie ajutați se ocupă Larissa, Dana Radu și asociația Unite in Good, iar Rombel, Dorin și Cornel se ocupă de colectarea donațiilor. Cu transportul sunt ajutați uneori chiar de români care au drum până în țară. „Sumele strânse din donații sunt publicate periodic de colegul meu pe grup”, zice Dorin.

„E felul nostru de giving-back”

Rombel s-a implicat în a-i ajuta și pe cei 8 pacienți din clubul Colectiv ajunși în Belgia. Dorin a făcut parte din celula de criză constituită, a colectat o parte din donații și a ținut lumea în priză în acest răstimp. Din aceste fonduri s-au plătit cheltuieli curente ale membrilor familiilor celor internați care se aflau la Bruxelles.

A simțit nevoia să facă asta văzând că autoritățile de la noi se mișcă anevoios în ajutorarea victimelor. „Aici a trebuit să intervenim rapid căci statul român s-a mișcat destul de greoi. Însă au fost câțiva oameni minunați care au reacționat imediat ce au ajuns aici”, spune el. Dorin și Rombel, alături de Ambasada României, câteva biserici și asociații românești din Belgia, dar și de persoane independente, „au făcut echipă”, fiecare ajuta cu ce putea, în efortul de a ajuta victimele din Colectiv ajunse în Bruxelles.”S-a făcut un grup de criză, astfel ca acești oameni să nu ducă lipsă de nimic. Sunt liste cu sute de traducători care s-au oferit să ajute intermedierea cu medicii la spital”, povestește el.

De ce face asta? „Simt că sunt mai bogat sufletește, e felul nostru de giving-back. Noi încercăm să identificăm nevoi și soluții la ele și le interconectăm”, zice Dorin. „Aș zice și vorbesc pentru mine, mai degrabă din recunoștință față de oamenii care m-au ajutat să fiu ceea ce sunt, este felul meu de a da înapoi ce am primit la rândul meu (…) cred că Rombel este un exemplu în acest sens”.

 Asociația Rombel, care funcționează juridic din 2014, a creat un ghid al românului în Belgia pentru a-și ajuta compatrioții ajunși acolo să se decurce mai ușor. „Văd că tocmai a trecut de 100000 de descărcări, ceea ce spune ceva”, adaugă el.