Imaginea dezastrului IT la stat: 9 ministere au plătit degeaba 25 de milioane de euro pe softuri
Corpul de Control al Primului-ministru a efectuat o acțiune de documentare cu privire la achizițiile de produse software realizate, în perioada 01.01.2011 – 31.07.2016, la nivelul ministerelor și unităților aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora.
Din cele 20 de ministere aflate în subordinea Guvernului, 19 au plătit cheltuit în această perioadă peste 3,1 miliarde de lei pe produse software, adică aproape 700 de milioane de euro la cursul actual. Cei mai mulți bani, câte aproximativ 100 de milioane de euro, au cheltuit Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Transporturilor.
„Un număr de 9 entități publice împreună cu unitățile aflate în subordinea /coordonarea /sub autoritatea acestora au plătit suma de 110.290.733,41 RON pentru produse/ licențe software instalate, dar neutilizate, neimplementate sau identificate cu dificultăți în exploatare sau cu defecțiuni, din diverse cauze”, se arată într-un comunicat de luni al Executivului.
Topul firmelor IT care au câștigat bani de la ministere în perioada 2011-2016
1. SIVECO Romania a câștigat aproape 378 de milioane de lei din 90 de contracte cu 22 de autorități de stat. Fosta directoare a firmei, Irina Socol, a fost condamnată pentru evaziune fiscală, numele său apărând și în dosarul de corupție al fostei șefe a Autorității Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, căreia i-ar fi oferit mită un apartament în București și un autoturism Land Rover.
2. Grupul Teamnet a câștigat aproape 262 de milioane de lei din 27 de contracte cu 19 autorități de stat. Grupul a fost fondat de deputatul Sebastian Ghiță, trimis în judecată și anchetat în mai multe dosare de corupție, inclusiv pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a prietenului său Victor Ponta. Conform DNA, Ghiță încă își exercită controlul asupra acestui grup, prin intermediari.
3. UTI Grup a câștigat peste 108 milioane de lei din 313 contracte cu 46 de autorități de stat. Firma este deținută de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, trimis în judecată pentru mituirea fostului primar PSD de Iași, Gheorghe Nichita. Urdăreanu apre și ca martor denunțător în dosarul în care liderul PNL Ludovic Orban este trimis în judecată pentru folosirea funcției de lider de partid pentru a-și finanța ilegal campania electorală.
4. Bion Advanced Support Team a câștigat peste 102 milioane de lei din 13 contracte cu 11 autorități de stat. Deținută de Șerban Stancu, firma apare în mai multe contracte IT cu statul, în asociere cu primele trei companii din topul contractelor IT cu statul.
5. Romsys a câștigat aproape 98 de milioane de lei din 92 de contracte cu 27 de autorități de stat. Firma condusă de Horațiu Berdilă apare în dosarul de corupție în care fostul lider PNL Vasile Blaga este trimis în judecată pentru că ar fi primit 700.000 de euro pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a PDL, Berdilă fiind unul dintre oamenii de afaceri care a dat șpaga. Berdilă este și denunțătorul în cazul lui Sorin Blejnar, arestat pentru trafic de influență, el condiționând atribuirea unor contracte ale ANAF către Romsys, de un comision de 20%, conform DNA.
6. Telekom Romania Communications a câștigat aproape 97 de milioane de lei din 13 contracte cu 7 autorități de stat.
7. Net Brinel a câștigat 64 de milioane de lei din 179 de contracte cu 50 de autorități de stat. Firma clujeană este deținută Marcel Borodi. În 2015 și 2016 a furnizat softurile electorale la AEP, condusă de Ana Maria Pătru, acuzată de corupție. Presa locală scrie că firma ar fi apropiată de PDL, având contracte cu primăria clujeană condusă de mai multe mandate de Emil Boc.
8. Quality Business Solutions a câștigat 59 de milioane de lei din 7 contracte cu 3 autorități de stat. În 2014, o parte din operațiunile firmei au fost preluate de austriecii de la S&T. Firma era deținută pe atunci de omul de afaceri Dumitru Octavian Nicolau. Firma acestuia era apropiată de STS, având peste 50 de contracte cu acest serviciu secret, iar soția generalului Marcel Opriș lucrând în trecut la o firmă a soției lui Nicolau. De asemenea, interesele lui Nicolau s-a intersectat în trecut cu ale lui Sebastian Ghiță, acesta cumpărând firma 2K Telecom de la soția lui Nicolau, Iuliana Adriana Nicolau (fostă Vintilă).
9. Novensys Corporations a câștigat 59 de milioane de lei din 6 contracte cu 6 autorități de stat. Firma s-a redenumit Vertivi, iar în 2015 intrase în insolvență, conform ZF. În spatele acestei companii se afla un offshore pe al cărei reprezentant îl împrumuta cu bani fostul șef al ANAF Șerban Pop. Pop a fost trimis în judecată pentru dare de mită, alături de fosta șefă a DIICOT Alina Bica și de omul de afaceri Horia Simu. Pop este acuzat că a intermediat mituirea Alinei Bica din partea lui Horia Simu, pentru rezolvarea favorabilă a unui dosar penal. De asemenea, acționarul principal al firmei, Cezar Florin Golumbeanu, a fost arestat de DIICOT în 2016, sub acuzația de evaziune fiscală, alături de Călin Tatomir, fost șef al Microsoft România.
10. Intrarom SA a câștigat 46 de milioane de lei din 6 contracte cu 5 autorități de stat. Controlată din Grecia de omul de afaceri Sokratis Kokkalis, firma fiind implicată în mai multe contracte cu Loteria Română, despre care presa a scris că sunt păguboase pentru statul român. Numele firmei apare și în contextul dosarului în care Relu Fenechiu este acuzat de DNA că a primit șpagă 4,3 milioane de euro drept comision pe un contract la Ministerul Educației. Relu Fenechiu, condamnat deja în dosarul „Transformatorul”, și-a recunoscut vinovăția, contractul câștigat de Intrarom fiind subcontractat către Siveco România.
11. Informatică Feroviară SA a câștigat peste 41 de milioane de lei din 12 contracte cu 2 autorități de stat. Compania este de stat, filială a CFR și lucrează în special cu Căile Ferate.
12. Open Gov SRL a câștigat 36,4 milioane de lei din patru contracte cu trei autorități de stat. Firma apare asociată în mai multe contracte cu statul, alături de marii câștigători ai contractelor IT din România. Este deținută de Mihai Călin Coșar, președinte al Camerei de Comerț România-Israel și membru al Rotary Club. Din acționariatul firmei a ieșit în 2016 compania britanică Megaxis Enterprises, reprezentată în România de avocatul giurgiuvean Virgil Nicolae Ruse, membru al PSRO, partidul lui Mircea Geoană. Acțiunile au fost preluate de un anume Irinel Florin Georgescu.
13. Tangible Corporation SRL a câștigat 25,5 milioane de lei din trei contracte cu trei autorități de stat. Firma se află în faliment, însă a fost creată tot de compania Novensys și Cezar Florin Golumbeanu, arestat pentru evaziune fiscală.
14. Asesoft International a câștigat 25,1 milioane de lei din 6 contracte cu 4 autorități de stat. Firma este controlată de deputatul Sebastian Ghiță, conform DNA, acesta fiind judecat și anchetat în mai multe dosare de corupție.
Care sunt autoritățile care au cumpărat softuri nefuncționale și care sunt firmele care le-au vândut
Corpul de Control arată că 9 dintre ministerele controlate au achiziționat în perioada 2011-2016 produse software care fie nu sunt utilizate, fie nu sunt implementate, fie prezintă dificultăți de folosire sau defecțiuni. Este vorba despre Educație, Transporturi, Comunicații, Fonduri Europene, Economie, Dezvoltare Regională și Administrație Publică, Finanțe, Agricultură și Sănătate. Pentru ele, s-au plătit în total peste 110 milioane lei, adică aproape 25 de milioane de euro. Gândul prezintă cele mai mari astfel de contracte, conform raportului Corpului de Control al Guvernului:
1. Documentul Guvernului arată că Ministerul Educației a plătit peste 1,8 milioane de lei dintr-un contract de peste 3 milioane de lei, încheiat în 2010, cu firma Arwen Professional Services (fostă The Red Point). Obiectul era „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din învățământul superior”, iar aplicația software nu a fost livrată nici în momentul de față. Firma era deținută de fiul fostului senator PSD Ioan Solcanu, Bogdan, ea fiind în insolvență.
2. Ministerul Transporturilor a încheiat în 2012 cu UTI Grup, firma lui Tiberiu Urdăreanu, un contract pe 5 luni în valoare de peste 3,5 milioane de lei, din care s-au plătit 1,67 milioane lei. Contractul viza achiziția de servicii tehnice și infrastructură hardware și software pentru Sistemul Național de E-Guvernare de Sofisticare pentru suportul Aviației Civile. Ministerul Transporturilor a arătat că programul nu poate fi utilizat, deși firma a îndeplinit cerințele cerute de minister în contract.
„În prezent, aceasta este nefuncțională, datorită neimplicării membrilor echipei de administrare în remedierea erorilor raportate în ceea ce privește expirarea certificatelor digitale necesare autentificării utilizatorilor în sistem, cât și funcționării anumitor componente cum ar fi servere web ce deservesc SIAC sau canalele securizate tip VPN prin care se asigură colectarea fluxurilor de date din sistem”, se arată în răspunsul trimis de la Transporturi către Corpul de Control.
3. Ministerul Fondurilor Europene a încheiat în 2010 un contract cu asocierea de firme Teamnet International-Asesoft International, ambele controlate de deputatul Sebastian Ghiță, în valoare de peste 21 de milioane de lei, din care s-au plătit peste 11,35 milioane de lei. Obiectul contractului era realizarea Sistemului Informatic Integrat de Management (SIM-POSDRU). Acest produs software „nu a fost folosit și nu au fost îndeplinite toate cerințele din caietul de sarcini”, arată raportul Corpului de Control al Guvernului.
4. Agenția Națională de Cadastru din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a încheiat în 2015 cu asocierea UTI Grup (Tiberiu Urdăreanu)-Bion Advanced Support Team-Eguilde SRL (deținută tot de UTI) un contract de peste 26 de milioane de lei, din care s-au plătit aproape 12,3 milioane lei. Obiectul erau serviciile de consultanță și infrastructura hardware și software pentru Sistemul Informatic al datelor din Registrul Agricol Național. Contractul era finanțat în cadrul unui proiect cu fonduri europene, însă UE nu a mai aprobat partea a doua a finanțării, contractul de achiziție fiind suspendat din ianuarie 2016. Astfel, sistemul informatic nu este folosit.
5. Agenția pentru Agenda Digitală a României a încheiat în 2014 un contract cu UTI Grup (Tiberiu Urdăreanu), în valoare de peste 27,1 milioane de lei, din care s-au plătit peste 17,3 milioane de lei. Contractul viza sistemul informatic pentru achiziții publice SICAP. Sistemul informatic nu a fost încă livrat, „nefiind încă acceptat și lansat în producție”, conform raportului guvernamental.
6. Inspectoratul de Stat în Construcții, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a încheiat în 2012 un contract pe 6 luni cu asocierea SIVECO România (Irina Socol) – E-Factor Solutions – Information Business Consulting (firma condusă de Iulius Mardarasevici, trimis în judecată pentru mituirea fostului primar de Iași Gheorghe Nichita, alături de Tiberiu Urdăreanu de la UTI Grup), pe care a plătit peste 22,5 milioane de lei din totalul de 22,6 milioane lei. Contractul viza un sistem informatic pentru managementul activității ISC. În 2015, un control la mai multe unități locale ale ISC a stabilit că produsul software mai mult îngreunează munca acestei instituții. Corpul de Control a stabilit că munca de înregistrare a documentelor s-a dublat, crearea dosarelor în sistemul informatic durează foarte mult și necesită înscrierea datelor de mai multe ori, iar programul „are dese întreruperi, intrând în modulul eroare de sistem”.
7. Agenția Națională a Funcționarilor Publici a încheiat în 2015 un contract pe 9 luni cu asocierea Certsign – UTI Grup (Tiberiu Urdăreanu) – Stefadina Comserv – Expert Research (fosta XOR IT, controlată conform DNA de deputatul Sebastian Ghiță), în valoare de aproape 14,5 milioane de lei, din care s-au plătit aproape 13,9 milioane de lei. Contractul viza arhivarea și semnătura electronică din proiectul e-ANFP. Instituția a raportat Corpului de Control că sistemul informatic livrat este „fără recepție finală și încheiat cu neregularități”. În prezent, ANFP se judecă în instanță cu asocierea de firme din cauza acestui contract.
8. Ministerul Agriculturii a încheiat în 2013 un act adițional la un contract din 2009 cu Teamnet International (firmă controlată în trecut de Sebastian Ghiță, conform DNA) vizând sistemul informatic SIMPOP. Din suma totală de peste 2,3 milioane de lei au fost plătite 1,46 milioane de lei. Instituția a semnalat faptul că „există neconcordanțe semnalate de către ACP în ceea ce privește anumite date ce sunt aduse în raportările aferente declarației de cheltuieli”. În 2016, insituția a demarat achiziția serviciilor de mentenanță pentru acest sistem, care este acum contestată.
9. ANAF a încheiat în 2011 un contract cu IBM România pe care a plătit peste 17,1 milioane de lei, vizând o soluție software care nu a mai fost folosită. ANAF a ales ulterior o altă soluție tehnică – EMCS Converter, furnizată de Comisia Europeană prin DG TAXUD.
Tot ANAF a încheiat în 2013 un contract pe doi ani cu asocierea Ernst&Young – Bull – SAS, pentru actualizarea sistemului informatic de administrare a creanțelor fiscale. Prețul contractului era de 10,9 milioane de lei, din care s-au plătit doar 3,8 milioane de lei. Aplicația nu funcționează complet, pentru că nu a fost executată complet, arată Ministerul Finanțelor Publice.
10. TAROM a încheiat cu firma CCA Group din Cehia un contract în 2014, în valoare de 131.560 de lei, din care s-au plătit 130.559 de lei, pentru dezvoltarea și testarea interfeței SkyLink LAMS și conectarea unor sisteme PSS RO/SITA. Aplicația este funcțională, dar nu este utilizată de TAROM, pentru că mai mulți responsabili cu implementarea și-au dat demisia, platforma de ticketing a migrat pe o altă soluție tehnică pentru care Tarom ar trebui să plătească alți bani, iar angajații Tarom nu au fost instruiți cum să folosească produsul software.
„S-a constatat că, deși la nivelul sectorului bugetar, pentru domeniul IT au fost repartizate și cheltuite în ultimii ani sume considerabile, la nivelul ministerelor nu există o strategie de informatizare, pe baza căreia să fie realizate achizițiile, și nici o urmărire a stadiului de îndeplinire a obiectivelor pentru care au fost achiziționate softurile și a gradului efectiv de utilizare. Aceasta este principala cauză pentru care gradul de informatizare al administrației publice din România și al companiilor cu capital de stat este încă foarte redus”, arată raportul Corpului de Control.
Corpul de control a propus aprofundarea acțiunii de documentare, în următoarele 12 luni, prin intermediul unor acțiuni de verificare punctuale efectuate de către structurile abilitate din cadrul ministerelor de resort (corp de control al ministrului, direcții de control etc) la nivelul tuturor entităților care au făcut obiectul acțiunii de documentare, cu informarea Corpului de control al primului-ministru.
„Totodată, Corpul de Control al Primului-ministru a recomandat înființarea unei structuri specializate de control și management la nivel central, precum și la nivelul fiecărui minister, cu atribuții în monitorizarea achizițiilor, respectiv în implementarea și utilizarea produselor software de către toate structurile administrației publice”, se mai arată în comunicat.