Piața neagră a jocurilor de noroc. Site-uri fără licență își fac publicitate pe Google, Meta și Tik Tok, s-a declanșat alarma în România și UE. Președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc: „Va fi nevoie de modificarea legislației, vom propune adaptarea ei la noile realități”

Specialiștii din piața jocurilor de noroc avertizează, de mai mult timp, că în România s-a permanentizat un fenomen îngrijorător. Site-uri care nu au licență în țara noastră își fac reclamă agresivă în mediul online, promovează jocuri de noroc neautorizate, iar tabloul general este unul alarmant. Peste 70% din piața europeană a jocurilor de noroc online este reprezentată de operatori care activează pe piața neagră.

O astfel de situație îngrijorătoare ar trebui reglementată rapid de instituțiile statului român care au atribuții în această zonă, ONJN și ANCOM.

FLASH NEWS Cazul „ambulanța neagră”, analizat la CNA: mai multe clipuri de pe Tik-Tok ar putea fi șterse

15:50

FLASH NEWS Kelemen Hunor, întrebat dacă UDMR l-ar susţine pe Sorin Grindeanu pentru funcţia de premier: „În politică vrei, nu vrei, contează şi mărimea”

15:49

 Loading ...

• De altfel, încă din anul 2025, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a tras un semnal de alarmă legat de acest „mecanism”.
• Jucătorii sunt atrași către site-uri neautorizate chiar prin astfel de reclame promovate de Google, Facebook, Instagram, Messenger sau Tik Tok.

În România, la momentul actual, există sute de site-uri ale unor operatori nelicențiați care promovează jocuri de noroc. Culmea, promovarea se face la un loc cu site-urile legale.

Google și Facebook, în centrul atenției

ONJN a transmis, încă din 2025, sesizări atât către Google, cât și către compania Meta, care deține Facebook, Messenger și Instagram.

Sursa – ONJN

Giganții tech trebuie să verifice „la sânge” dacă toți cei prezenți pe piața jocurilor de noroc respectă legea.

Google: „Am primit și am răspuns solicitării din partea autorității de reglementare”

La solicitarea Gândul, reprezentanții Google România au transmis că există „politici stricte” în ceea ce privește reclamele pentru jocurile de noroc.

Google confirmă sesizările făcute de ONJN și transmite că s-a acționat „prompt” pentru a fi difuzate doare reclamele advertiserilor care prezintă o licență valabilă și sunt înregistrați la ONJN.

„La Google avem politici stricte în ceea ce privește publicitatea pentru jocurile de noroc.

În România, permitem difuzarea acestor reclame doar dacă advertiserul este înregistrat la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și prezintă o licență valabilă.

Luăm în serios respectarea acestor reguli, iar atunci când identificăm reclame care încalcă politicile noastre, luăm măsuri și le eliminăm.

În acest context, putem confirma că am primit și am răspuns solicitării din partea autorității de reglementare, acționând prompt pentru a ne asigura că politicile noastre sunt respectate”, au transmis reprezentanții Google România, în exclusivitate pentru Gândul.

Președintele ONJN: „Publicitatea ilegală la jocurile de noroc are o dimensiune îngrijorătoare pe platformele Google, Meta, Tik Tok și App Store”

În exclusivitate pentru Gândul, Vlad-Cristian Soare – președintele ONJN – a oferit cifre alarmante despre publicitatea ilegală la jocurile de noroc, dar și despre piața neagră care are o amploare uriașă la nivel european. Totodată, Vlad-Cristian Soare a precizat și măsurile care au fost luate, până în prezent, dar și măsurile care urmează a fi luate în viitorul apropiat.

• Peste 70% din piața europeană a jocurilor de noroc online este reprezentată de operatori ce activează pe piața neagră.
• De la înființarea ONN, în anul 2013, și până în aprilie 2025, pe lista neagră au fost introduse aproximativ 1.500 de site-uri ilegale.

Vlad-Cristian Soare a preluat mandatul de președinte al ONJN în data de 25 aprilie 2025. De atunci, pe lista neagră au fost introduse aproximativ 1.180 de site-uri ilegale. Printre acestea se numără și Polymarket.

• A fost dezvoltat instrument de detectare a site-urilor-clonă. Acesta identifică platformele ce păstrează aceeași rădăcină și se multiplică prin utilizarea unor domenii diferite.
• Astfel, în urma ședințelor Comitetului de Supraveghere din 30 și 31.07.2026, au fost introduse nu mai puțin de 800 de site-uri nelicențiate pe lista neagră (black list).
• În ultimele luni, au fost depuse peste 40 de plângeri penale ce vizează platforme nelicențiate, inclusiv unele intens promovate public, cum sunt NV Casino, Verde Casino, Vulkan Casino.

„La propunerea noastră, dar cu sprijinul ANCOM, a fost introdusă posibilitatea ca ONJN să emită ordine de eliminare a conținutului ilegal. ONJN este una dintre puținele instituții din România care și-a detaliat în legislația națională procedura pe care o permite Regulamentul DSA.

• Rezultatele sunt promițătoare. Au fost emise peste 200 de ordine de eliminare pe care principalele platforme, Google, Meta și Tik Tok le pun în aplicare.
• Conform legislației pe care am introdus-o, aceste platforme au un termen foarte scurt de reacție, de până la 5 ore. În caz de neconformare se declanșează cu ajutorul ANCOM mecanismul descris de Digital Service Act.
• Astfel, gradul de conformare până în prezent a fost de 98%.

Cu toate acestea, în continuare publicitatea ilegală la jocurile de noroc are o dimensiune îngrijorătoare pe principalele platforme: Google, Meta, Tik Tok și App Store. Astfel, am trimis o notificare oficială în care le solicităm acestora să își îndeplinească mai bine obligațiile din OUG 77/2009 cu privire la publicitatea ilegală.

Obligația acestora nu se rezumă doar la a nu accepta publicitate de la operatorii care sunt pe lista neagră a ONJN. Aceștia au obligația să accepte publicitate doar de la operatorii licențiați în România, iar în cazul în care vor continua să ignore această obligație, împreună cu ANCOM vom demara mecanismele prevăzute de legislația națională și de cea comunitară”, a precizat președintele ONJN.

Vlad-Cristian Soare, președintele ONJN

ONJN nu dorește un conflict cu giganții tehnologici, dar situația este gravă

Președintele ONJN a mai precizat că a fost interzisă exploatarea de jocuri de noroc la distanță de pe dispozitive care nu îi aparțin titularului de cont. Au fost introduse reguli stricte care au dus la combaterea unui fenomen ce luase amploare – exploatarea de jocuri de noroc online, în regim clandestin, în baruri, pe tablete electronice.

• Numai în ultimul an au fost confiscate peste 300 de mijloace de joc care erau folosite la negru.
• Totuși, capacitatea de control a ONJN este limitată raportat la întinderea teritorială a României.

„Din acest motiv, am formulat o propunerea legislativă, avizată de către Ministerul Afacerilor Interne, prin care vor primi competențe de control și agenții din cadrul Poliției Române.    

Prin modificările legislative pe care le-am propus și care au fost adoptate, s-a consolidat și relația cu procesatorii de plăți. Aceștia au obligația de a bloca tranzacțiile către platformele nelicențiate și de a raporta periodic situațiile identificate. Operatorii ilegali utilizează mecanisme de evitare din ce în ce mai sofisticate (inclusiv mascarea tranzacțiilor sau utilizarea de coduri comerciale false).

Menționez că și față de aceștia s-a transmis o notificare prin care le-am semnalat că în cazul în care nu își îndeplinesc obligațiile, vom considera că acționează în complicitate cu operatorii de pe piața neagră, iar sancțiunile aplicabile în cazul acestora sunt inclusiv de natură penală.

Nu aș vrea să se înțeleagă că ONJN dorește un conflict cu giganții tehnologici sau cu cei din domeniul financiar bancar, însă adevărul este că suntem în fața unei situații ce este de domeniul evidenței.

La nivel european funcționează o piață ilegală care reprezintă aproximativ 70% din piața jocurilor de noroc online, echivalentul a circa 91 de miliarde de euro anual. Această piață nu este fiscalizată, se află în afara controlului autorităților de reglementare și poate facilita finanțarea criminalității organizate și a terorismului.

În același timp, existența unei asemenea vulnerabilități creează un dezechilibru major în raport cu operatorii licențiați, care trebuie să respecte numeroase obligații legale și de conformitate, și poate încuraja migrarea acestora către piața gri sau piața neagră”, a mai declarat Vlad-Cristian Soare.

„Un ultim apel la dialog, responsabilitate și cooperare”

În mod frecvent, atenționează președintele ONJN, responsabilitatea pentru combaterea acestui fenomen este atribuită exclusiv autorităților de reglementare.

În cazul României este vorba despre ONJN. „Este important însă de subliniat că vorbim despre o problemă de amploare europeană, a cărei soluționare nu poate reveni doar autorităților de profil”, explică acesta.

„Marile platforme digitale, precum Google, Meta, TikTok și Apple App Store, furnizorii de servicii de plată, printre care Mastercard, Visa și Revolut, precum și producătorii de software și de jocuri de noroc, afiliații și influencerii pot obține beneficii financiare din activitatea acestor platforme.

Prin urmare, toți acești actori au responsabilitatea, morală, dar mai ales legală, de a preveni promovarea, distribuirea și facilitarea activității operatorilor care furnizează servicii în jurisdicții în care nu dețin licență.

Declarațiile mele nu trebuie interpretate ca fiind populiste sau ofensatoare, ci ca un ultim apel la dialog, responsabilitate și cooperare adresat tuturor actorilor care au obligații legale în domeniul jocurilor de noroc”, mai spune Vlad-Cristian Soare.

Modificarea legislației, pas esențial în lupta cu operatorii ilegali

Președintele ONJN a mai precizat că este nevoie de modificarea legislației din domeniu, astfel încât licențele să poată fi revocate mai ușor.

„Va fi nevoie de modificarea legislației, motiv pentru care vom propune adaptarea ei la aceste noi realități, astfel încât ONJN să poată revoca licențele mai ușor.

Totodată, vom modifica cadrul normativ, astfel încât să asigurăm o piață corectă, atât pentru organizatori, cât și pentru jucători.

Menționez aici doar câteva dintre aspectele pe care le avem în vedere:

• standarde minimale pentru regulamentele de joc;
• reglementarea condițiilor în care pot fi folosite conturile de test;
• reguli privind streaming-ul live;
• reguli mai stricte privind conținutul publicitar;
• reguli mai clare privind ceea ce este definit în piață ca fiind un white label.

Unul dintre principalele mecanisme utilizate de operatorii ilegali îl reprezintă migrarea rapidă a domeniilor, inclusiv prin utilizarea de mirror sites (n.red. – site-uri oglindă), subdomenii și URL-uri alternative. Aceste acțiuni determină necesitatea reluării procedurilor de identificare, includere pe lista neagră și notificare a furnizorilor de servicii de internet, ori de câte ori domeniul este schimbat.

De asemenea, utilizarea VPN poate facilita tentative de ocolire a restricțiilor, motiv pentru care procesul de blocare reprezintă o activitate continuă, nu o intervenție punctuală”, mai precizează Vlad-Cristian Soare.

Președintele ONJN: „Va fi nevoie de modificarea legislației, motiv pentru care vom propune adaptarea ei la aceste noi realități”

Două noi sisteme informatice, în faza de implementare

Potrivit președintelui ONJN, până în trimestrul doi al anului 2027 urmează a fi implementate două noi sisteme informatice pot contracara acțiunile operatorilor nelicențiați din piața jocurilor de noroc.

„Vom introduce spre avizare în CTE (Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională) două sisteme informatice:

1. Implementarea unei platforme informatice integrate pentru digitalizarea completă a fluxurilor interne și externe ale instituției, având ca obiectiv eliminarea fluxurilor pe hârtie, creșterea trasabilității decizionale, automatizarea proceselor repetitive, gestiunea electronică a documentelor, arhivarea electronică, extragerea automată a datelor din documente și integrarea cu sistemele informatice existente sau viitoare.
2. Sistem informatic GIS integrat, destinat trasabilității, monitorizării, verificării și publicării datelor privind mijloacele de joc tip slot-machine și terminalele VLT de pe teritoriul României.

Cele două sisteme, în cazul în care nu vor exista amânări sau blocaje care vor fi independente de voința ONJN, vor fi implementate în trimestrul doi al anului 2027”, a mai declarat președintele ONJN, în exclusivitate pentru Gândul.

„Dezvoltăm un sistem avansat de analiză a metadatelor”

ONJN a identificat tranzacții suspecte și riscuri de manipulare a GGR (Gross Gaming Revenue), venitul brut din jocuri de noroc, calculat ca diferența dintre sumele pariate de jucători și câștigurile plătite înapoi acestora. În acest context, are nevoie de instrumente informatice care să permită analiza completă a acestor date.

„Cu sprijinul ADR, dezvoltăm un sistem avansat de analiză a metadatelor. Va monitoriza tranzacțiile efectuate de organizatorii de jocuri de noroc și va identifica automat operațiunile suspecte.

Totodată, sistemul va consolida capacitatea ONJN de a detecta site-urile care operează fără licență și va automatiza procesul de emitere a ordinelor de eliminare a acestora, precum și de includere pe lista neagră. Sistemul va deveni operațional până la sfârșitul acestui an.

Eficiența combaterii pieței negre depinde de existența unei cooperări operaționale permanente între ONJN și instituțiile competente, precum Poliția Română, DIICOT, ANCOM, precum și cu autoritățile implicate în monitorizarea fluxurilor financiare și prevenirea spălării banilor, respectiv ANAF, BNR și ONPCSB, în vederea identificării și întreruperii mecanismelor de plată utilizate de operatorii ilegali.

Totodată, este esențială implicarea activă a actorilor privați relevanți, în special a marilor platforme digitale și a furnizorilor de servicii de plată, precum Google, Meta, TikTok, Apple App Store, Mastercard, Visa, Revolut și a celorlalți procesatori de plăți, astfel încât conținutul ilegal și fluxurile financiare asociate acestuia să poată fi identificate și întrerupte cu promptitudine”, a mai declarat președintele ONJN.

CJUE sancționează Google cu 750.000 de euro

Cu două săptămâni în urmă, Google a pierdut un proces în care contestase o amendă primită în Italia.

Este vorba despre o amendă de 750.000 de euro (854.250 de dolari), aplicată de Italia pentru reclamele la jocuri de noroc de pe YouTube.

• Cea mai înaltă instanță a Uniunii Europene a decis că firma poate fi trasă la răspundere pentru conținutul promovat prin parteneriate comerciale.
• Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a transmis că Google nu poate invoca protecția răspunderii intermediare atunci când examinează canalul unui creator înainte de a încheia un parteneriat comercial.

„Google poate fi trasă la răspundere pentru videoclipurile de pe YouTube ale unui creator de conținut cu care are un parteneriat comercial”, a precizat instanța în hotărârea sa.

„Suntem dezamăgiți de decizia CJUE , asupra căreia vom avea nevoie de mai multe clarificări. Ne vom prezenta argumentele în fața Consiliului de Stat”, a declarat un purtător de cuvânt al Google.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Google susține că a eliminat, în 2025, 270 de milioane de reclame ilegale pentru jocuri de noroc

Google a confirmat, pentru prima oară într-un raport oficial, amploarea acestui fenomen. În 2026, în raportul Google privind siguranța anunțurilor s-a transmis că peste 270 de milioane de anunțuri legate de jocurile de noroc au fost eliminate în 2025.

Raportul arată că:

• Jocurile de noroc au fost a opta cea mai mare categorie de reclame interzise;
• Jocurile de noroc au fost a treia cea mai mare categorie de reclame restricționate, cu 123,9 milioane.

Reprezentanții Google a au precizat că peste 99% dintre reclamele care încălcau vreo politică au fost eliminate.

„Echipele noastre folosesc de mult timp inteligența artificială avansată pentru a identifica și opri escrocheriile. Gemini duce această muncă și mai departe.

• Modelele noastre analizează sute de miliarde de semnale, inclusiv vechimea contului, indicii comportamentale și tipare de campanii, pentru a opri amenințările înainte ca acestea să ajungă la oameni.
• Spre deosebire de sistemele anterioare bazate pe cuvinte cheie, cele mai recente modele ale noastre înțeleg mai bine intenția.

Ne ajută să identificăm conținutul rău intenționat și să îl blocăm preventiv, chiar și atunci când este conceput pentru a evita detectarea”, a declarat Keerat Sharma, vicepreședintele și directorul general pentru confidențialitatea și siguranța reclamelor la Google.

Marea Britanie, luptă continuă cu site-urile ilegale. 64.000 au fost eliminate

Comisia pentru jocuri de noroc din Marea Britanie (UKGC) a raportat/trimis catre Google mai mult de 100.000 de adrese URL pentru a fi șterse din index si din reclame.

UKGC a emis peste 770 de ordine de încetare și renunțare și scrisori de întrerupere a activității. 262 de ordine vizează operatorii, iar 205 ordine vizează publicitatea. Au fost eliminate 64.000 dintre site-urile reclamate.

„Ne propunem să împiedicăm piața ilegală să funcționeze la scară largă în Marea Britanie. O parte semnificativă a strategiei noastre este să ne concentrăm eforturile cât mai mult posibil în amonte – la nivelul gazdelor, furnizorilor de plăți, furnizorilor de software, motoarelor de căutare și al altora ”, a declarat Andrew Rhodes, directorul executiv al Comisiei pentru Jocuri de Noroc din Marea Britanie.

Andrew Rhodes / Foto – Wikipedia

Meta câștigă aproximativ 7 miliarde de dolari anual din această categorie de reclame frauduloase

„Google nu face publice date de acest gen, dar – în noiembrie 2025 – Meta avea în documentele interne un venit proiectat de aproximativ 10% din reclame la activități ilegale. Întrucât reclamele de la Google sunt și ele plătite, și acolo, practic, se generează venituri din asta”, dezvăluie specialiștii contactați de Gândul.

Conform unui document din luna decembrie a anului 2024, compania Meta afișează utilizatorilor platformelor sale aproximativ 15 miliarde de reclame frauduloase „cu risc mai mare”. Sunt reclamele care prezintă semne clare de fraudă.

Meta câștigă aproximativ 7 miliarde de dolari anual din această categorie de reclame frauduloase, conform unui alt document de la sfârșitul anului 2024, potrivit Reuters.

• Meta interzice agenții de publicitate doar dacă sistemele sale automate prevăd că agenții de marketing sunt cel puțin 95% siguri că vor comite fraudă, arată documentele.
• Dacă firma este mai puțin sigură – dar totuși consideră că agentul de publicitate este un probabil escroc – Meta percepe tarife mai mari pentru reclame ca penalizare, conform documentelor.
• Ideea este de a descuraja agenții de publicitate suspecți să plaseze reclame.

Utilizatorii care dau clic pe reclame frauduloase sunt susceptibili să vadă mai multe astfel de reclame. Și asta datorită sistemului de personalizare a reclamelor Meta, care încearcă să difuzeze reclame în funcție de interesele utilizatorului.

„Acceptarea de către Meta a veniturilor din surse pe care le suspectează că ar comite fraude evidențiază lipsa supravegherii reglementare a industriei publicitare. Autoritățile de reglementare nu ar tolera ca băncile să profite de pe urma fraudei. Nu ar trebui să tolereze acest lucru nici în domeniul tehnologiei”, a declarat Sandeep Abraham, examinator de fraude și fost investigator de siguranță la Meta.