China a anunțat prima aterizare cu succes pe portavionul său

China a anunțat duminică aterizarea cu succes a unui avion de luptă pe portavionul său intrat recent în serviciu, un gest destinat accentuării puterii sale militare în regiune, pe fondul tensiunilor teritoriale cu vecinii săi, relatează AFP.

Avionul, un bombardier Shenyang J-15, versiunea chinezească a avionului de vânătoare rusesc Suhoi Su-33, a aterizat cu succes pe puntea primului portavion chinez, Liaoning, intrat în serviciu la 25 septembrie, a anunțat duminică Ministerul Apărării.

„O aterizare reușită (…) a fost privită întotdeauna ca un simbol al capacității operaționale de luptă a unui portavion”, a declarat pentru televiziunea publică Zhang Junshe, directorul adjunct al Institutului militar de cercetare al afacerilor maritime. „Este o etapă importantă pentru portavionul chinez (…), iar aceasta îl apropie de capacitatea de luptă”.

CONTROVERSĂ Ce vrea Putin, de fapt, de la BRICS? Un expert al Atlantic Council explică de ce declarațiile liderului de la Kremlin sunt rareori consecvente

09:00

DESCOPERIRI Arheologii au descoperit un sit antic care ar putea fi mormântul lui Iisus Hristos. Ce au găsit sub Biserica Sfântului Mormânt

08:32

Imagini video difuzate de China Central Television arată un cârlig în spatele avionului J-15 care prinde un cablu pe puntea portavionului, în timp ce avionul aterizează apoi rămâne nemișcat.

Aceasta este prima dată când China este văzută în timp ce folosește această tehnică de aterizare.

De la intrarea în serviciu a navei, echipajul a efectuat circa 100 de antrenamente și programe-test, a adăugat Ministerul Apărării.

Liaoning a fost construit plecând de la coca portavionului Variag, de 67.000 de tone din clasa Amiral Kuznețov destinat Marinei sovietice, dar a cărui construcție a fost întreruptă din cauza destrămării URSS în 1991. Coca a fost cumpărată în 1998 de la Ucraina, apoi renovată timp de mai mulți ani pe șantierul naval Dalian.

Testele portavionului Liaoning au loc pe fondul tensiunilor teritoriale puternice din Marea Chinei de Est cu Japonia, alimentate de decizia Tokyo de a naționaliza un mic arhipelag revendicat de cei doi giganți asiatici.

Beijingul revendică și insule și insulițe din Marea Chinei de Sud, cerute de Filipine și Vietnam.