Când au apărut mamiferele pe Terra – studiu

Strămoșul comun al mamiferelor placentare a apărut pe Terra după extincția dinozaurilor, petrecută în urmă cu 65 de milioane de ani, afirmă autorii unui studiu publicat joi, care a adus câteva elemente noi despre evoluția acestei mari familii din care fac parte oamenii, maimuțele și balenele.

Precedentele studii situau apariția mamiferelor înainte de extincția dinozaurilor și a 70% din totalul speciilor de pe planeta noastră, cauzată, potrivit unei teorii acceptate de comunitatea științifică, de impactul cu un asteroid, care a bulversat climatul de pe Terra, informează AFP.

Cercetătorii s-au bazat pe cea mai mare bancă de date din lume, care combină trăsăturile genetice și morfologice ale mai multor specii, pentru a reconstrui arborele genealogic al mamiferelor placentare, cea mai importantă ramură din această familie, din care fac parte peste 5.100 de specii.

AVERTISMENT Gruparea Houthi din Yemen avertizează pasagerii și companiile aeriene să nu se apropie de aeroporturile din Arabia Saudită, după atacul sângeros din Riad

15:31

FLASH NEWS Europarlamentarul Victor Negrescu avertizează că România riscă să primească mai puțini bani europeni în următorii șapte ani. Ce domenii ar putea fi afectate

15:11

Analizele genetice au lăsat să se înțeleagă că mamiferele erau deja un grup diversificat la sfârșitul cretacicului. De atunci, avântul lor s-ar fi produs la un moment situat între 200.000 de ani și 400.000 de ani după dispariția dinozaurilor.

„Analiza acestei uriașe cantități de date arată faptul că specii precum rozătoarele și primatele nu erau contemporane cu dinozaurii, ci descendente ale unui strămoș comun, un animal de talie mică, mâncător de insecte, care a apărut la puțin timp după dispariția dinozaurilor”, a dezvăluit unul dintre autorii studiului, Maureen O’Leary, profesor de anatomie la Universitatea Stony Brook din New York și cercetătoare la American Museum of Natural History.

„Este un moment situat cu 36 de milioane de ani mai târziu decât estimările bazate doar pe datele genetice”, afirmă Marcelo Weksler, paleontolog la Muzeul Nacional-UFRJ din Brazilia, unul dintre cei 23 de autori ai studiului, publicat în revista americană Science.

Pentru a urca înapoi pe firul istoriei până la strămoșul comun al mamiferelor – un animal care ar fi avut mărimea unui mic șobolan, avea un uter bicorn ca multe mamifere, un cortex cerebral cu circumvoluțiuni și o placentă asemănătoare celei umane -, acești cercetători au colectat și analizat caracteristicile fizice și genetice provenind de la 86 de specii, dintre 40 sunt dispărute, dar cunoscute grație fosilelor descoperite.

Savanții au adunat circa 4.500 de trăsături, precum prezența sau absența aripilor, a dinților și diversele tipuri de schelete, ca și alte caracteristici morfolofice, pe care le-au combinat cu trăsăturile genetice.

Această bancă de date conține de zece ori mai multe informații decât cele utilizate până acum pentru a studia istoria mamiferelor, au subliniat cercetătorii, precizând că banca este accesibilă publicului larg, pe internet, și include peste 12.000 de ilustrații (www.morphobank.org).

Astfel de studii îi vor ajuta pe oamenii de știință să răspundă la multe întrebări importante, precum cele care vizează maniera în care au reușit mamiferele să supraviețuiască schimbărilor climatice din trecutul Terrei și ce ar putea să însemne aceste lucruri în viitor, odată cu actuala încălzire a planetei.

Studiul a dezvăluit, totodată, că una dintre ramurile acestor mamifere, denumită Afrotheria, care include specii diverse, de la elefanți la orycteropi, care trăiesc în zilele noastre în Africa, este de fapt originară de pe continentul american.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Arborele vieții”, finanțat în principal de Academia americană de științe.