Noul statut al cadrelor militare, adoptat de Senat. Modificările făcute

Senatul a adoptat marți noul statut al cadrelor militare, după ce textul a fost trimis pentru reexaminare de președintele Traian Băsescu. Noul text de lege, care se aplică exclusiv Ministerului Apărării Naționale și structurilor Ministerului de interne, a fost adoptat cu 103 voturi „pentru”, 28 „împotrivă” și 3 abțineri.

Conform statutului, cadrele militare își pot continua activitatea și după împlinirea vârstei de pensionare, până la 60 de ani, cu aprobarea instituției din care fac parte.

Cu toate acestea, prelungirea activității până la 60 de ani trebuie să fie aprobată de comisiile de selecție din instituțiile militare, urmând ca ulterior ministrul să ia în considerare raportul comisiilor respective.

CINEMA Cum arată, în prezent, casa din „Singur acasă”. A fost complet renovată la interior

18:48

AUTO Italia sare în ajutorul șoferilor: Dacă stai cu 10 minute mai mult în trafic, pe drumurile cu taxă, vei primi banii înapoi

18:36

Actul normativ mai prevede că militarii din cadrul MApN și MAI se vor pensiona în funcție de grade. Astfel, generalii cu o stea – la 56 de ani, cei cu două stele – la 57 de ani, cei cu trei stele – la 58, iar cei cu patru stele – la 59 de ani. Potrivit raportului adoptat, serviciile speciale nu intră sub incidența noului statut al cadrelor militare, ci vor funcționa în baza legii 80.

În timpul dezbaterilor referitoare la raportul Comisiei de apărare, Corneliu Dobrițoiu s-a contrat cu senatorul PPDD Tudor Barbu.

„Nu este în regulă ca un militar să fie la pixul unui singur om numit politic. Sunt militari cu experiență de 30 de ani și devin astfel la îndemâna unui proaspăt numit”, a declarat Barbu, la pupitrul Senatului.

În replică, președintele Comisiei de apărare a explicat că ministrul în funcție nu va lua o astfel de decizie de unul singur.

„Pentru a risipi orice dubiu: nu trebuie înțeles că ministrul Apărării ia deciziile de unul singur, ci are în spate comisiile de specialitate. Dacă ar fi să punem degetul pe instituții politizate, vă arăt eu acum, în plen sau unde vreți. Sunt cazuri în care sunt persoane numite în funcții înalte, care nu cunosc decât limba română, și asta cu rezerve, asta nu mai este o problemă?”, i-a răspuns Dobrițoiu.

Mai mult, procedural, asupra raportului de reexaminare nu trebuiau făcute alte modificări decât cele semnalate de șeful statului, însă Comisia de apărare a adoptat și un amendament, care statua că textul de lege se referă exclusiv la instituțiile MApN și MAI. Din acest motiv, liderul senatorilor PDL a semnalat că procedura nu este cea corectă.

„Este neconstituțională procedura. Nu trebuia să se modifice alte articole sau să se adopte alte amendamente decât cele vizate în cererea de reexaminare”, a precizat Rădulescu.